Cuprins ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat cuprinsul ediţiei STUDIA ce a fost selectată. Vizualizarea rezumatului unui articol se face prin accesarea linkului din titlul acestuia. Pentru obţinerea unei sinteze despre un autor de articol, accesarea linkului din numele autorului va afişa toate articolele din arhivă în care acesta este autor şi/sau coautor.

 
       
         
    Cuprins STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.4 din 2010  
         
         
   
1.  LA JOURNÉE DE LINGUISTIQUE COMPARÉE DES LANGUES ROMANES 2009 (LICOLAR 2009) / ZIUA DE LINGVISTICĂ COMPARATĂ A LIMBILOR ROMANICE, 2009 / (LICOLAR 2009).
          Autori: SOPHIE SAFFI, ROMANA TIMOC-BARDY.


2.  LE PRÉFIXE RE- /RE-/RI- EN FRANÇAIS ET EN ITALIEN : ÉTUDE DE PSYCHOSYSTÉMATIQUE COMPARÉE / PREFIXUL RE-/RE-/RI- ÎN FRANCEZĂ ŞI ITALIANĂ: ABORDARE PSIHOSISTEMATICĂ COMPARATIVĂ.
          Autori: ALVARO ROCCHETTI.


3.  LE PRÉFIXE RE- EN ROUMAIN ET EN FRANÇAIS À PARTIR DU DICTIONNAIRE BILINGUE D’ALEXANDRE VAILLANT / PREFIXUL RE - ÎN LIMBA ROMANĂ ȘI ÎN FRANCEZĂ PORNIND DE LA DICȚIONARULUI BILINGV AL LUI ALEXANDRE VAILLANT.
          Autori: OANA AURELIA GENCĂRĂU, ŞTEFAN GENCĂRĂU.


4.  LE VERBE DÉNOMINATIF EN ROMAGNOL : LA QUESTION DE LA RÉGULARITÉ SÉMANTIQUE DU SYSTÈME DE DÉRIVATION / VERBUL DENOMINATIV ÎN ROMAGNOL: PROBLEMA REGULARITĂȚII SEMANTICE A SISTEMULUI DE DERIVARE.
          Autori: .


5.  LES PRÉVERBES DE L’ITALIEN, ÉLÉMENTS DE COMPARAISON AVEC LE FRANÇAIS / PREVERBELE LIMBII ITALIENE, ELEMENTE DE COMPARAȚIE CU LIMBA FRANCEZĂ.
          Autori: LOUIS BEGIONI.


6.  LA GRAMMATICALISATION DES PRÉFIXES ITALIENS : DES FORMES LIBRES AUX FORMES LIÉES / GRAMATICALIZAREA PREFIXELOR ITALIENE: DE LA FORMELE LIBERE PÂNĂ LA CELE LEGATE.
          Autori: .


7.  ÉTUDE DES PREPOSITIONS/PREFIXES DANS LE DE ORTHOGRAPHIA DE GIOVANNI ET LES RUDIMENTA GRAMMATICES DE NICCOLO PEROTTI / STUDIUL PREPOZITIILOR/PREFIXELOR ÎN OPERA DE ORTHOGRAPHIA A LUI GIOVANNI TORTELLI ŞI ÎN OPERA RUDIMENTA GRAMMATICES A LUI NICCOLO PEROTTI.
          Autori: .


8.  DE LA PRÉTENDUE VALEUR DUELLE DU SUFFIXE –ÓN EN ESPAGNOL / PRESUPUSA DUBLĂ VALOARE A SUFIXULUI -ÓN ÎN SPANIOLĂ.
          Autori: STÉPHANE PAGÈS.


9.  SÉMANTIQUE ET PHONOLOGIE DES SUFFIXES ALTÉRATIFS EN ITALIEN / SEMANTICA ŞI FONOLOGIA SUFIXELOR ALTERNATIVE ÎN ITALIANĂ.
          Autori: LUCA NOBILE.


10.  FORMATIONS LATINES EN -OSUS ET FORMATIONS FRANÇAISES EN –EUX / FORMAŢIUNI LATINEŞTI CU TERMINAȚIE ÎN –OSUS ŞI FORMAŢIUNI FRANCEZE CU TERMINAȚIE ÎN –EUX.
          Autori: .


11.  LA SCOMPARSA DELLA FLESSIONE: IL GERUNDIO E IL PARTICIPIO PRESENTE / DESPĂRȚIREA FLEXIUNII: GERUNZIUL ȘI PARTICIPIUL PREZENT.
          Autori: GIANCARLO GERLINI.


12.  DESPRE INTEGRAREA ÎMPRUMUTURILOR.
          Autori: .


13.  APPROCHES DE L’IRONIE DANS LA RHÉTORIQUE ANTIQUE ET MODERNE. L’IRONIE, UNE FIGURE DE MOTS OU UNE FIGURE DE PENSÉE ? / ABORDAREA IRONIEI ÎN RETORICA ANTICĂ ȘI MODERNĂ. IRONIA, O FIGURĂ STILISTICĂ SAU O FIGURĂ DE RAȚIUNE?.
          Autori: ELENA SIMINICIUC.


14.  LA CATÉGORIE DE L’EXPRESSION ET LA CONSTITUTION D’UNE NOUVELLE DISCIPLINE LINGUISTIQUE : LA STYLISTIQUE (CHARLES BALLY, 1865-1947) / CATEGORIA EXPRESIEI ŞI CONSTITUIREA UNEI NOI DISCIPLINE LINGVISTICE: STILISTICA (CHARLES BALLY, 1865-1947).
          Autori: ANAMARIA CUREA.


15.  IL DE FIGURIS NUMERORUM DI PRISCIANO TRA QUESTIONI DI LINGUA, FATTORI SOCIO-CULTURALI E BISOGNI IDENTITARI / FIGURILE NUMERALE DIN PRISCIANO DIN PERSPECTIVA LIMBAJULUI, FACTORII SOCIO-CULTURALI CARE TREBUIE IDENTIFICAȚI.
          Autori: .


16.  SITUAŢIA DIALECTELOR ÎN FRANŢA ŞI ITALIA: DISCREPANŢA LIMBI, CULTURII ŞI IDENTITĂŢII / LA SITUATION DES DIALECTES EN FRANCE ET EN ITALIE: DIVERGENCES LINGUISTIQUES, CULTURELLES ET IDENTITAIRES.
          Autori: LOUIS BEGIONI.


17.  VIITORUL: ÎNTRE MOD/MODALITATE ȘI TIMP.
          Autori: .


18.  TRADUCTION DE QUESTA STORIA D’ALESSANDRO BARICCO ET ETUDE DE LA PREPOSITION DA / TRADUCEREA OPEREI QUESTA STORIA A LUI ALESSANDRO BARICCO ȘI STUDIUL PREPOZIȚIEI DA.
          Autori: VIRGINIE SAUVA.


19.  LA QUESTION DE LA LANGUE CHEZ MACHIAVELLI. ETUDE DU DISCORSO O DIALOGO INTORNO ALLA NOSTRA LINGUA / CHESTIUNEA LIMBII DIN PERSPECTIVA LUI MACHIAVELLI. STUDIUL OPEREI DISCORSO O DIALOGO INTORNO ALLA NOSTRA LINGUA.
          Autori: .


20.  REFLEXIONS SUR LA FONCTION ET LE SIGNIFIE DE QUELQUES PREPOSITIONS FRANÇAISES ET ITALIENNES / REFLECȚII ASUPRA FUNCȚIEI ȘI SENSUL UNOR PREPOZIȚII DIN FRANCEZĂ ȘI ITALIANĂ.
          Autori: .


21.  DISCORDANCES DANS LE CORPS DU LANGAGE : QUAND L’ARBITRAIRE DEVIENT „MOTIVATION PHONIQUE-COMPOSITIONNELLE” / DISCORDANȚE ÎNTRE COMPONENTELE LIMBAJULUI: CÂND DEVINE LIBERUL ARBITRU „MOTIVARE FONETICO-COMPOZIȚIONALĂ”.
          Autori: .


22.  PLURILINGUISMO E INTERCULTURALITÀ: L’INSEGNAMENTO DELLA LINGUA ITALIANA ALL’ESTERO / MULTILINGVISM ȘI PREDARE INTERCULTURALĂ A LIMBII ITALIENE ÎN STRĂINĂTATE.
          Autori: .


23.  OBSERVATII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE TERMENII OFENSIVI ȘI DEROGATORI DIN LIMBA ENGLEZĂ ȘI ROMÂNĂ VS. VOCABULARUL EUFEMISTIC.
          Autori: .


24.  DEDESUPTUL SUPRAFEȚEI DE INTERPRETARE. O PRIVIRE ARUNCATĂ ÎN PROZA NORVEGIANĂ.
          Autori: .


25.  RECENZIE - SAFFI SOPHIE, STUDII DE LIMBA ITALIANA. ABORDĂRI SINCRONICE ŞI PSIHO-SISTEMATICE DIACRONICE ITALIENE.
          Autori: LOUIS BEGIONI.


26.  LA MÉTAPHORE DANS LES PROCESSUS DE NÉOLOGIE TERMINOLOGIQUE EN PORTUGAIS / METAFORA ÎN PROCESELE DE NEOLOGIE TERMINOLOGICĂ ÎN LIMBA PORTUGHEZĂ.
          Autori: ISABELLE OLIVEIRA.


    
         
     
         
      Revenire la pagina precedentă