Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Constructivismul lui Jean Piaget : pentru o « morală a gândirii » şi o « logică a acţiunii ». Gândirea este intrinsec argumentativă şi retorică, tinzând spre construirea unei concepţii despre lume şi spre aderarea la un anume tip de Weltanschauung. Referitor la gândire Jean Piaget ne propune o reflexie care porneşte de la teoria psihogenetică a intelectului printr-o metodologie constructivistă care ţine cont de dimensiunea simbolică a limbajului şi de etapele ontogenetice ale cogniţiei. Această epistemologie genetică porneşte de la circularitatea subiect-obiect-subiect cognitiv, specifică achiziţiilor de noi cunoştinţe şi în dezvoltarea psihic-psihologică a fiinţei umane, Piaget făcând legătura dintre psihismul uman şi noţiunile fizico-matematice prin intermediul conceptelor de spaţiu, timp, obiect şi cauzalitate. În acest context, fundamentările teoretice ale lui Piaget îşi găsesc aplicabilitate în domeniul pedagogiei, în viziunea acestuia educaţia având valenţe sociale quasi-soteriologice. Costructivismul este prezent la ora actuală în preocupările psihologiei postmoderne, modelul lui Piaget fiind la fel de actual în pedagogia contemporană care trebuie să ţină cont de faptul că activitatea senzorială şi motorie stă la baza imaginilor mentale care se construiesc, la rândul lor, prin simboluri operaţionale apropriate de către individ ca reprezentări intelectuale.

Cuvinte cheie: constructivism, educaţie, epistemologie, psihologie, maturizare, metodologie