Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOSOPHIA - Ediţia nr.2 din 2013  
         
  Articol:   JUSTIŢIA GLOBALĂ: CE SE ŞTIE, CE ESTE ASUMAT ŞI CE ESTE PROMIS? / GLOBAL INJUSTICE: WHAT IS KNOWN, WHAT IS ASSUMED AND WHAT IS PROMISED?.

Autori:  . 		 
       
         
  Rezumat:  JUSTIŢIA GLOBALĂ: CE SE ŞTIE, CE ESTE ASUMAT ŞI CE ESTE PROMIS? Articolul este o critică a teoriei justiţiei globale, ridicând problema timpului în faţa faptelor de injustiţie globală. Aceste fapte s-au aglomerat în ultimul timp dar în nici un caz nu sunt noi. Vechilor avertismente legate de injustiţia socială, unele teorii le-au răspuns cu un ocoliş epistemologic privind cognoscibilitatea cantitativă şi calitativă a injustiţiei sociale şi a aspectelor acesteia. Articolul sugerează unele soluţii pentru problema epistemologică a posibilităţii de a trata injustiţia globală într-o manieră ne-emoţională.
Dar, din moment ce contra-argumentele relativiste susţin politicile dominante, ele sunt continui. Această legitimare teoretică a statu quo este importantă: practica concretă de a reduce injustiţia globală depinde tocmai de permanentul răspuns critic la argumentele relativiste care sunt, evident, ideologice. Dezbaterea teoretică privind injustiţia globală conţin tocmai aceste argumente şi contra-atacarea lor, teoria justiţiei globale fiind un participant principal în această dezbatere. Dar chiar şi cu poziţia sa opusă la puncte de vedere prea relativiste, teoria actuală a justiţiei globale nu are destulă putere explicativă pentru a învinge partenerii săi de dialog. O cauză a timpului irosit în faţa pericolelor reprezentate de faptele de injustiţie globală este tocmai inerţia „îndoielilor” epistemologice privind fenomenul de injustiţie socială şi globală. Iar o formă implicită a acestei inerţii se manifestă chiar prin teoria actuală a justiţiei globale ce e bazată pe principiul „donaţiei către săraci”.
Articolul evidenţiază câteva realizări teoretice. În acest sens, a aminti despre redistribuirea responsabilităţilor la nivel de corporaţii sau despre Human Development Index şi despre rapoartele Human Development, despre conceptul de Gross National Happiness şi conferinţele din jurul său, despre conceptele şi măsurătorile valorilor şi drepturilor omului nu este superfluu. Toate aceste teorii, concepte şi eforturi sunt considerate drept paşi spre o justiţie globală. Totuşi există puncte de vedere mai provocatoare legate de această problemă.

Cuvinte cheie: teoria justiţiei globale, injustiţie globală, capitalismul actual, ontologia societăţii umane. 		 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă