Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOSOPHIA - Ediţia nr.2 din 2013  
         
  Articol:   BERKELEY ŞI IDEALISMUL GERMAN / BERKELEY AND GERMAN IDEALISM.

Autori:  . 		 
       
         
  Rezumat:  BERKELEY ŞI IDEALISMUL GERMAN. Schopenhauer îl elogiază pe Berkeley ca primul filosof care introduce principiul subiectivității drept fundamental. În aceasta, el este antecesorul tuturor filosofiilor idealiste. Ne-am propus să urmărim recepția și evaluarea idealismului subiectiv al lui Berkeley de către filosofii centrali ai idealismului german. Deși toți recunosc ruptura inovativă a lui Berkeley, toți sunt uniți în a critica limitele sistemului său. Kant distinge propriul lui idealism transcendental și realism empiric de ceea ce el percepe ca subiectivism unilateral al lui Berkeley, subiectivism fără numen. Fichte și Schelling îl acuză de inconsecvență dogmatică datorită renunțării lui inconsistente la punctul de vedere pur subiectiv, deoarece a recurs la un principiu ontologic pentru a justifica discontinuitățile din percepție. În fine, Hegel îl condamnă pe Berkeley ca fiind tributar vechii metafizici a intelectului, deoarece idealismul lui formal schimbă doar calificarea lucrurilor ca percepții, lăsând însă neschimbată înțelegerea conținutului, ceea ce perpetuează vechiul simț-comun și nu are acces la o gândire autentic conceptuală.

Cuvinte cheie: Berkeley, idealismul german, idealism subiectiv, idealism dogmatic, obiectivism, idealism formal. 		 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă