Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOSOPHIA - Ediţia nr.2 din 2013  
         
  Articol:   DE LA ANTEPREDICATIVUL HUSSERLIAN LA PROTO-ONTICUL GARELLIAN ȘI LA LICĂRIREA FENOMENOLOGICĂ RICHIRIANĂ - PENTRU O FENOMENOLOGIE NON-SIMBOLICĂ / DE L’ANTÉPRÉDICATIF HUSSERLIEN AU PROTO-ONTIQUE GARELLIEN ET AU CLIGNOTEMENT RICHIRIEN – POUR UNE PHÉNOMÉNOLOGIE NON-SYMBOLIQUE.

Autori:  .
 
       
         
  Rezumat:  DE LA ANTEPREDICATIVUL HUSSERLIAN LA PROTO-ONTICUL GARELLIAN ȘI LA LICĂRIREA FENOMENOLOGICĂ RICHIRIANĂ - PENTRU O FENOMENOLOGIE NON-SIMBOLICĂ. Acest articol tratează într-o manieră comparată problematica zonei antepredicative în lucrările husserliene referitoare la experiență, judecată și sintezele pasive, în cadrul orizontului proto-ontic garellian și în teoria richiriană a licăririi fenomenologice. Husserl propune o nouă abordare în înțelegerea conceptelor de experiență și judecată concentrându-se asupra orizontului lor antepredicativ ca o Urdoxa, o „știință’’ care precede operațiile logice. Prin urmare, credința originară autorizează nivelul predicativ și evidența antepredicativă care deschide căi noi în investigarea câmpului anterior în raport cu ceea ce înțelegem de obicei în judecățile noastre prin experiența de a fi evident. Jacques Garelli dezvoltă câmpul antepredicativ în teoria sa a lumii proto-ontice și a logosului estetic care tind spre zona pre-reflexivă și pre-tematică a cunoașterii și spre redefinirea acestei cunoașteri în termeni de ritmuri rezonante transversale, ritmuri care atribuie fenomenului structura unui poem sau a unei opere de artă. Marc Richir face un pas mai departe în ceea ce privește structura fenomenului înțeles ca o textură mișcătoare de fragmente de lumi (de limbaj), respectiv în afara instituirii simbolice a culturii, societății, habitus-urilor. Astfel, Richir va defini cunoașterea ca un rezultat al operării reducției hiperbolice în clipa experienței sublimului, folosind libertatea fenomenologică pentru exprima această situație, ca urmare a licăririi qualiei, licărire care organizează orice experiență umană (de viață) de la nivelul sintezelor pasive de grad trei. Libertatea fenomenologică presupune descoperirea legilor non-simbolice care guvernează logosul estetic al zonei antepredicative utilizând cele patru etape ale eideticii transcendentale fără concept.

Cuvinte-cheie: antepredicativ, credință originară, sinteză pasivă, licărire fenomenologică, qualia
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă