AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA PHILOSOPHIA - Ediţia nr.1 din 2000 | |||||||
Articol: |
NIETZSCHE SAU DE LA BUCĂTĂRIE LA FILOSOFIE. Autori: MARTA PETREU. |
||||||
Rezumat: Pentru Nietzsche, bucătăria este – alături de “loc şi climă” şi de “modul de odihnă”* (Ecce, 29, 21) – una din cele trei condiţionări ale “deşteptăciunii” sale filosofice. Ecuaţia, de o simplitate evidentă, este enunţată în Ecce homo şi sună astfel: geniul depinde de un “metabolism rapid”, care, la rîndul lui, depinde de trei “lucruri mici: hrană, loc şi climă, recreaţie” (Ecce, 29). La propriu şi la figurat, hrana este prima condiţie a genialităţii, căci, spune filosoful, adept al unei viziuni somatopsihice lipsite de echivoc, spiritul se naşte din “măruntaie”, adică dintr-o digestie bună şi dintr-o bucătărie uşoară. Şi viceversa: la propriu şi la figurat, bucătăria proastă duce la “măruntaie întristate”, iar “lenevirea... intestinelor” transformă rapid “un geniu într-o mediocritate”. Ca dovadă, indigesta bucătărie germană are pe conştiinţă “perfecta mîrşăvie” (Ecce, 17) a idealismului german.Pentru Nietzsche, bucătăria este – alături de “loc şi climă” şi de “modul de odihnă”* (Ecce, 29, 21) – una din cele trei condiţionări ale “deşteptăciunii” sale filosofice. Ecuaţia, de o simplitate evidentă, este enunţată în Ecce homo şi sună astfel: geniul depinde de un “metabolism rapid”, care, la rîndul lui, depinde de trei “lucruri mici: hrană, loc şi climă, recreaţie” (Ecce, 29). La propriu şi la figurat, hrana este prima condiţie a genialităţii, căci, spune filosoful, adept al unei viziuni somatopsihice lipsite de echivoc, spiritul se naşte din “măruntaie”, adică dintr-o digestie bună şi dintr-o bucătărie uşoară. Şi viceversa: la propriu şi la figurat, bucătăria proastă duce la “măruntaie întristate”, iar “lenevirea... intestinelor” transformă rapid “un geniu într-o mediocritate”. Ca dovadă, indigesta bucătărie germană are pe conştiinţă “perfecta mîrşăvie” (Ecce, 17) a idealismului german. | |||||||