Rezumat: Infuzarea învățării limbii cu emojiuri: de la funcția fatică la expresii frazeologice și ficțiune flash. Navigând printre resurse digitale în căutarea unei abordări personalizate de învățare, studenții se identifică adesea ca internauți familiarizați cu un limbaj codat al Internetului, care e rar corelat cu limbajul specializat învățat la cursurile de limbă străină. Pentru a ține ritmul cu noile tendințe din comunicarea virtuală, profesorii sunt deseori nevoiți să-și extindă apartenența la o tipologie discursivă prin încurajarea studenților să devină creatori de conținut. Analizând potențialul utilizării emojiurilor în cadrul actelor de vorbire, prezenta lucrare încearcă să indice variante de integrare a emojiurilor ca marcaje sociale și ca instrumente de dezvoltare a abilităților lingvistice și digitale în cadrul cursurilor de limbă străină. Procesul de utilizare a emojiurilor în predarea limbilor străine pornește de la integrarea emojiurilor ca indicatori în utilizarea funcției fatice a comunicării, pentru consolidarea actelor locuționare și ilocuționare ale limbajului. De asemenea, emojiurile pot fi utilizate în predarea expresiilor idiomatice, prin explorarea funcțiilor ilocuționare și perlocuționare în activități interactive de vocabular sau secvențe gamificate. Utilizarea emojiurilor ca funcții perlocuționare în învățarea limbii străine se aplică și scrierii narative, ca mecanism de dezvoltare a discursului de multiliterație, prin scrierea de narațiuni de tip flash fiction folosind emojiuri și apoi prin decodarea acestora în text.

Cuvinte-cheie: emojiuri, creatori de conținut, acte de vorbire, multimodalitate, cultură participativă