AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: MIHAELA GHEORGHE.
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.4.13
Published Online: 2020-10-30
Published Print: 2020-11-30
pp. 209-222
FULL PDF
Relative libere de liberă alegere de tipul „indiferent + wh-” în limba română. Lucrarea lansează o ipoteză privind extinderea inventarului de termeni de liberă alegere de care dispune limba română, prin includerea, alături de indefinitele și relativele compuse cu ori-, a unei structuri complexe, formate din adverbul indiferent și un grup relativ. Cu argumente sintactice ținând de mecanismul de formare a construcțiilor relative, se delimitează două tipare de subordonate: (i) un tipar care respectă regimul prototipic prepozițional al adverbului indiferent și prin care se pot forma relative integrate dependente de acesta prin intermediul prepoziției de și (ii) un tipar în care prepoziția nu se mai lexicalizează, permițând astfel adverbului să funcționeze ca un cuantificator ce ia extensie asupra nodului relativ; relativa astfel formată se adjoncționează în poziția unui adjunct. Avem de-a face, așadar, cu o relativă liberă, dar înzestrată, prin contribuția semantică a adverbului, cu sens de liberă alegere (concesiv). În contexte aparținând tipului (ii), adverbul indiferent pare să funcționeze în raport cu termenul relativ ca un aditiv semantic similar într-o oarecare măsură cu ori- din compusele indefinite. Această ipoteză este susținută și de faptul că, în același tipar sintactic, ocurențele independente ale grupului format din indiferent și un relativ sunt destul de numeroase (în construcții eliptice, fără un centru verbal în relativă), ceea ce pune și mai mult în lumină paralelismul cu formele pronominale de liberă alegere de care dispune limba.
Cuvinte-cheie: limba română, cuvinte relative, elemente lingvistice de liberă alegere (FCI), propoziții relative libere (FR), propoziții relative libere de liberă alegere (FC-FR), elemente complexe de liberă alegere.
