AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: FRANCESCA DRAGOTTO.
DOI: 10.24193/subbphilo.2019.4.07
Published Online: 2019-12-15
Published Print: 2019-12-30
pp. 131-146
VIEW PDF: FULL PDF
Punți de non-comunicare. O reflecție asupra rolului limbajului narativ (și a competenței narative) în sfera socială și comunicațională contemporană. Acest articol pornește de la câteva considerații asupra rolului de punte pe care-l are cortextul cognitiv, „organul civilizator” ce reprezintă punctul culminant al unui lung proces adaptativ. Instrument ce garantează membrilor speciei noastre toate avantajele legate de reprezentarea simbolică, cortexul cerebral devine purtătorul potențial al tuturor riscurilor legate de transmiterea istoriilor, structuri care sunt probabil expresia cea mai complexă și mai umană a acțiunii simbolice. Fuziune sincretică a limbilor cu alte limbaje, narațiunea nu doar constituie un vehicul al cunoașterii, ci este ea însăși o formă de cunoaștere, acțiunea comunicativă având aceeași pondere experiențială ca acțiunea extralingvistică. Ce am putea deduce cu privire la contemporanii noștri, cei care trăiesc în era rețelelor sociale a căror „unitate minimală” este istorisirea și ale căror telefoane mobile multiplică la nesfârșit aceste narațiuni? Care este antidotul la care putem spera împotriva falselor narațiuni? Sunt ele structurate pe principiul coerenței? Răspunzând acestor întrebări, articolul pledează atât pentru o modernizare a proceselor educaționale și pedagogice, mai ales în primii ani de dezvoltare, cât și pentru o abordare sistematică a învățării/predării, bazată pe dezvoltarea competențelor și pe utilizarea textului ca unitate cognitivă minimală.
Cuvinte cheie: narațiune, istorisire, cadru cognitiv, construirea cunoștințelor, limbi și limbaje, dezvoltarea competențelor, metacogniție.
