AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: VERONICA MANOLE.
DOI: 10.24193/subbphilo.2017.4.09
Published Online: 2017-12-15
Published Print: 2017-12-29
pp. 117-128
FULL PDF
Dificultăți ale vorbitorilor români în învățarea formelor de adresare din portugheza europeană. În această lucrare prezentăm și analizăm greșeli făcute de vorbitori români în învățarea formelor de adresare din portugheza europeană, cunoscute sub denumirea „formas de tratamento” (FT). Analizăm două tipuri principale de greșeli, morfosintactice și semantico-pragmatice. În ceea ce privește prima categorie, am identificat cel mai frecvent greșeli în folosirea pronumelor você și vocês, în timp ce în cazul greșelilor de natură semantico-pragmatică, cele mai numeroase implică folosirea pronumelui você, urmate de întrebuințarea formelor de adresare pentru femei. Adresarea verbală (persoana a 3-a singular) este, de asemenea, problematică. Așadar, devine necesară crearea de materiale didactice specifice fiecărui nivel, pentru a îmbunătăți acest aspect în învățarea portughezei europene.
Cuvinte cheie: portugheza europeană ca limbă străină, competență pragmatică, învățarea formelor de adresare, influența limbii materne.
Referências bibliográficas:
Brown, R. & Gilman, A. ([1960] 2003). “The pronouns of power and solidarity”. In C. Bratt Paulston & R. G. Tucker. Sociolinguistics: The Essential Readings. Malden Oxford Melbourne Berlin: Blackwell, 156-176.
Cintra, Luís, L. ([1972] 1986). Sobre “formas de tratamento” na língua portuguesa. Lisboa: Livros Horizonte.
Carreira, M. H., Araújo (1997). Modalisation linguistique em situation d’interlocution: proxémique verbale et modalités em portugais. Louvain Paris: Peeters.
Conselho da Europa (2001). Quadro Europeu Comum de Referência para as Línguas – Aprendizagem, Ensino, Avaliação. Porto: Edições Asa.
Cresti, E. & Moneglia, M. (eds) (2005). C-ORAL-ROM: Integrated Reference Corpora for Spoken Romance Languages. Amsterdam / New York: John Benjamins.
Ellis, R. (2003). The Study of Second Language Acquisition. Oxford: Oxford University Press.
Davies, M. & M. Ferreira (2006-). Corpus do Português: 45 million words, 1300s-1900s. Disponível online: http://www.corpusdoportugues.org [última consulta 20.05.2017].
Février, L. (2009). “Câteva dificultăți ale studenților români în învățarea limbii portugheze”. In Catelly, Yolanda Mirela (ed.): Limbă, cultură și civilizație. Noi căi spre succes. v. 1, București: Ed. Politehnica Press, 275-281.
Guțu Romalo, V. (ed.) (2005). Gramatica limbii române. Vol. 1 Cuvântul. București: Editura Academiei Române.
Leiria, I. (2001). “Léxico, aquisição e ensino de L2”. In Polifonia. 4. 119-141.
Santos, J. C. Duarte dos (2008). Os pronomes / formas de tratamento no português e a cultura brasileira. Aquisição de segunda língua e aquisição de segunda cultura. Tese de doutorado. Rio de Janeiro: PUC-Rio.
Silva, L. A. (2008). “Cortesia e formas de tratamento”. In Preti, Dino (ed.) Cortesia verbal. São Paulo: Humanitas (Série Projetos paralelos NURC-USP; 9). 157-192.
Singleton, D. (2005). “The critical period hypothesis: a coat of many colours”. In International Review of Applied Linguistics in Language Teaching. Vol. 43, N. 4, p. 269–285.
