Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.4 din 2017  
         
  Articol:   „LÁ”, MARCATOR DE ATENUARE ÎN INTERACȚIUNI INFORMALE ÎN PORTUGHEZA EUROPEANĂ / LÁ, ATENUADOR EM INTERAÇÕES INFORMAIS DO PORTUGUÊS EUROPEU.

Autori:  MARIA ALDINA MARQUES, ISABEL MARGARIDA DUARTE.
 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/subbphilo.2017.4.02

Published Online: 2017-12-15
Published Print: 2017-12-29
pp. 17-34

FULL PDF

„Lá”, marcator de atenuare în interacțiuni informale în portugheza europeană. „Lá” este un adverb locativ deictic care se referă la spațiul aflat departe de locutor și de interlocutor, de obicei departe de câmpul vizual al ambilor. Folosind o abordare pragmatică și enunțiativă, analizăm utilizări pragmatice ale adverbului „lá” în conversații informale (corpus: Profil sociolingvistic al graiului din Braga și C-ORAL-ROM), în special întrebuințări cu valoare de atenuare, neluând în considerare celelalte valori pragmatice. Dintre strategiile de atenuare folosite de locutor, analizăm efectul particulei „lá” în acte asertive, în cazul modalității epistemice și a celei evaluative. În ceea ce privește atenuarea în relația vorbitor-interlocutor, analizăm valoarea pragmatică a particulei „lá” în acte directive și expresive.

Cuvinte cheie. „Lá”, deictic, întrebuințare pragmatică, atenuare, interacțiune informală, corpusuri orale.

Referências bibliográficas :
Araújo, D. (2014). “A Gramaticalização da partícula lá”. Linguística textual e pragmática. Rio de Janeiro: CIFEFIL.
Briz, A. (2013). “A atenuação e os atenuadores: estratégias e táticas”. Linha d’Água, n. 26 (2), 281-314.
Briz, A. (2009). Español coloquial en la conversación. Esbozo de pragmagramática. Madrid: Ariel Lingüística.
Briz, A. & Albelda, M. (2013). “Una propuesta teórica y metodológica para el análisis de la atenuación lingüística en español y portugués. La base de un proyecto en común (ES.POR.ATENUACIÓN)”. ONOMÁZEIN 28, Revista semestral de lingüística, filología y traducción (diciembre de 2013), Pontificia Universidad Católica de Chile, 288-319.
Brown, P. & Levinson, S. (1987). Politeness: Some Universals in Language Usage. Cambridge: Cambridge University Press.
Brzozowska-Zburzynska, B. 2005. “Los marcadores de la deixis espacial en español y en francés”. ELUA, 19, p. 65-84.
Chanet, C. 2003. « Fréquence des marqueurs discursifs : en français parlé : questions de méthodologie ». Recherches sur le français parlé 18, p. 83–106.
Cunita, A. “De la dimension spatiale à la dimension temporelle: les adverbes ici et là” in DRĂGHISCESCU J. (ed.) Dix Ans de SDU, Craiova: Editura Universitaria, p. 70-83.
Duarte, I. M. «La dimension modale de cá et lá en portugais», in Studii și Cercetări Lingvistice, vol. LX, Bucureşti: Editura Academia Română, 2010, p. 179-195.
Duarte, I. M. & Marques, A. (2014). “Cá e lá: atenuação, reforço e outros valores modais em PE”. In Batista, M. de F. Barbosa de Mesquita (org.) Anais do 1º Congresso Internacional de Semiótica e Cultura (SEMICULT), João Pessoa. Mídia Gráfica e Editora, 381-392.
Fonseca, F. I. (1996). “Dêixis e pragmática linguística”. In Faria, I. Hub, Pedro, E., Duarte, I. e Gouveia, C. (org.). Introdução à Linguística Geral e Portuguesa. Lisboa: Caminho, 437-445.
Franco, A. (1988). “Partículas modais da língua portuguesa. Relances contrastivos com as partículas alemãs”, Revista da Faculdade de Letras: Línguas e Literaturas, série II, vol. 5, 137-156.
Franco, A. (1991). Descrição linguística das partículas modais no português e no alemão. Coimbra: Coimbra Editora.
Marques, M. A. (2016). Foi praí em dezembro [C’était p’t-être en décembre]. Registre coloquial, approximation et responsabilisation énonciative, congresso internacional Oral 2016: langues romanes, Universidade Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca – Roménia, 13-14 de maio de 2016.
Martelotta, M. & Rêgo, L. (1996). “Gramaticalização de lá”. In Martelotta, M., Votre, S., Cezario, M. (org.). Gramaticalização no português do Brasil: uma abordagem funcional. Rio de Janeiro: Tempo Brasileiro, 237-250.
Oliveira, M. & Batoréo, H. (2014). “Construções com pronomes locativos (loc) do tipo locv e vloc no PB e no PE: correspondências e distinções”. Lingüística / Vol. 30 (2), 171-208.
Pereira, M. (2009). Aspectos semânticos e pragmáticos de aqui, aí, ali, “cá” e “lá” em português europeu. Dissertação de mestrado. Porto: Faculdade de Letras.
Raposo, E. Paiva et al. (2013). Gramática do Português. Lisboa: Fundação Calouste Gulbenkian.
Teixeira, A. C. (2010). “Micro-construções e gramaticalização: uma análise a partir de vá lá e vamos lá”, Rev. Let. & Let. Uberlândia-MG v.27 n.1, 163-178.
Teixeira, J. (2005). #De cá para lá e de aqui para aí: rede de valores semânticos dos marcadores espaciais cá / lá (acolá) e aqui / aí / ali”. In Rio-Torto, G. M., Figueiredo, O. M. & Silva, F. (coord.) Estudos em Homenagem ao Professor Doutor Mário Vilela, vol. I, Faculdade de Letras da Universidade do Porto, Porto, 449-460.
Zorraquino, M. A. & Portolés, J. (1999). “Los marcadores del Discurso”. In Bosque, I. e Demonte, V. (org). Gramática Descriptiva de la Lengua Española. Madrid: Espasa, 4051-4203.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă