AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.3 din 2008 | |||||||
Articol: |
TRADUCERE, GLOBALIZARE ŞI VIITORUL LIMBII ENGLEZE CA LIMBĂ DE CIRCULAŢIE INTERNAŢIONALĂ. Autori: ADRIANA-CECILIA NEAGU. |
||||||
Rezumat: Acest articol reprezintă o examinare critică a transformărilor sistematice care au loc în cultura, politica și practica traducerii aflate sub presiunea economiei globale, a politicilor limbajelor multiculturale și a noilor tehnologii de informații. Mi-am propus să analizez în mod deosebit relația existentă între ascensiunea traducerii profesionale și starea actuală a asimilării traducerii, și măsura în care acestea interacționează în câmpul dens, interdisciplinar al studiilor de traducere. Așadar, problematica variază de la aspectele hermeneuticii la pragmatismul traducerii, oscilând între articulațiile recent formate între teoriile și industriile traducerii. Un obiectiv auxiliar este acela de a reanaliza problematica limbii engleze ca o limbă de circulație internațională în mediul global, deplasând atenția de la traducerea văzută ca un fenomen interlingvistic la traducerea percepută ca un act cultural. Esența argumentului meu este aceea că, în absența unei conștientizări solide a traducerii, transformările radicale din economia globală, cuplate cu noua tehnologie de asistare a procesului de traducere, facilitează omiterea rolului agenției de traducere și se limitează la perceperea sa în termini pur instrumentali. Deasemenea, articolul reprezintă o încercare de a aborda pe scurt statutul limbii engleze în circulație și a diferențierii continue între teoria și practica traducerii. Mi se pare că o astfel de considerație este mult îndepărtată. Cuvinte cheie: traducere, globalizare, engleză, înstrăinare, domesticire |
|||||||