AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.1 din 2020 | |||||||
Articol: |
OBSERVAŢII ASUPRA STATUTULUI MORFEMATIC ŞI A SEGMENTĂRII GRAFICE ÎN ARBORE ALE LUI –Ă FINAL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL SUBSTANTIVELOR COMUNE DERIVATE MOŢIONAL / OBSERVATIONS ON THE MORPHEMATIC STATUS AND ON THE PARSING OF THE ROMANIAN FINAL VOWEL –Ă IN COMMON NOUNS FORMED THROUGH MOTIONAL DERIVATION. Autori: DIANA-MARIA ROMAN. |
||||||
Rezumat: DOI: 10.24193/subbphilo.2020.1.17 Published Online: 2020-03-20 Published Print: 2020-03-20 pp. 243-261 VIEW PDF: FULL PDF Observaţii asupra statutului
morfematic şi a segmentării grafice în arbore ale lui –ă final românesc în
contextul substantivelor comune derivate moţional. Lucrarea de
faţă reprezintă rezultatele unei cercetări de morfologie a limbii române
contemporane şi vizează situaţiile în care –ă
final apare în clasele lexico-gramaticale flexibile specifice acestui sistem
lingvistic, cu privire specială asupra substantivelor comune primare şi
derivate moţional. În toate aceste situaţii, ca note comune, s-a stabilit încadrarea
morfematică a lui –ă final, iar, în
ceea ce priveşte substantivele derivate moţional, în vederea respectării unei
compatibilităţi între statutul morfematic al acestuia şi segmentarea grafică în
arbore a lexemelor în care apare, s-a ales, ca validă, doar o variantă de
segmentare dintre trei posibile, în cazul celor „neacceptate”, invocându-se şi
„viciile de analiză”. S-a dovedit că, în clasa substantivelor comune, există
două situaţii ale derivării moţionale în care -ă apare la finalul lexemelor, purtând denumirea comună de morfem
lexico-gramatical: atunci când acest segment de expresie este şi sufix
derivativ, şi flectiv de tip desinenţă, coincizând în toată lungimea sa cu
ambele; atunci când acelaşi segment de expresie este şi un alomorf al sufixului
derivativ, şi flectiv de tip desinenţă, coincizând în toată lungimea sa numai
cu flectivul. Astfel, în aceste contexte, urmărind simultan statutul morfematic
şi segmentarea grafică în arbore, s-a conchis că, în planul denumirii, -ă final are rol cumulant, deoarece
cumulează două tipuri opozabile de conţinut, lexical şi gramatical, iar, în
planul expresiei, are rol decumulant, -ă
final fiind nevoit să apară deopotrivă pe ambele poziţii în cadrul segmentării
grafice: în stânga, alături de rădăcină, ca sufix derivativ moţional, în
dreapta, ca flectiv de tip desinenţă tocmai pentru a respecta această denumire.
Cuvinte-cheie: statut morfematic, derivare moţională, morfem lexico-gramatical,
segmentare grafică, sufix derivativ, flectiv, rădăcină, radical.
|
|||||||