AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.1 din 2012 | |||||||
Articol: |
UNIDIRECŢIONALITATEA GRAMATICALIZĂRII: UN POSIBIL CONTRAEXEMPLU / L’UNIDIRECTIONNALITÉ DE LA GRAMMATICALISATION : UN POSSIBLE CONTRE-EXEMPLE. Autori: . |
||||||
Rezumat: Unidirecţionalitatea gramaticalizării: un posibil contraexemplu. Gramaticalizarea este un proces istoric care se presupune că urmează, prin definiţie, o singură direcţie, de la lexical spre gramatical. În literatură au fost propuse exemple ale fenomenului contrar, numit degramaticalizare, dar acestea nu au fost întotdeauna validate. Articolul analizează din această perspectivă istoria câtorva cuvinte franceze şi române care au evoluat de la prepoziţii compuse la substantive, arătând că această evoluţie corespunde parametrilor de degramaticalizare propuşi succesiv de Christian Lehmann şi Muriel Norde; acestea ar putea astfel constitui un contraexemplu valid la principiul de unidirecţionalitate. Cuvinte cheie: degramaticalizare, parametri, prepoziţie, substantiv relator |
|||||||