| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Theodore Dreiser, un specialist în anatomia „visului american”. Revoluţia industrială care a avut loc în secolul al XIX-lea a schimbat considerabil America. Oamenii au părăsit mediile rurale pentru oportunităţile din oraşe. Odată cu dezvoltarea noilor utilaje şi a maşinăriilor, economia Statelor Unite s-a concentrat mai mult pe producţia direct de la producător. Populaţia americană nu trebuia să se spriine în primul rând pe agricultură şi creşterea animalelor pentru a-şi întreţine familiile. În acelaşi timp, imigranţi din toate colţurile lumii au aglomerat locuinţele pentru a profita de oportunităţile urbane. În final, schimbările economice, sociale şi politice care aua vut loc în viaţa postbelică au permis realismului american să domine. Scrierile din această perioadă au fost locale. Revoluţia industrială a chemat la standardizare, producţie în masă a bunurilor şi modernizarea canalelor de distribuţie. America aluneca într-o nouă eră şi oamenii se temeau că obiceiurile şi tradiţiile vor fi curând uitate. Ca răspuns la aceste sentimente, scriitorii realişti şi-au stabilit povestirile în regiuni americane specifice, grăbind surprinderea „culorii locale” înainte ca aceasta să se piardă. Au conturat realităţile necruţătoare ale vieţii de zi cu zi, arătând prăbuşirea valorilor tradiţionale şi creşterea condiţiei ale săracului de la oraş. Realităţile americane şi-au construit intrigile şi personajele în jurul vieţilor obişnuite ale oamenilor. În plus, lucrările lor conţineau dialecte şi dialoguri care realizau o bună legătură cu publicul. Ca urmare, cititorii erau atraşi de realişti întrucât se regăseau în propriile lor lupte. În schimb, publicul avea puţină răbdare pentru naraţiunile lente, alegoria şi simbolismul scriitorilor romantici. America se îndrepta către un mecanism mai înalt, iar cititorii doreau scriitori care să comunice cu claritate complexităţile experienţelor lor. |
|
