Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.2 din 2014  
         
  Articol:   „SINGURA HRANĂ A ŢĂRANILOR E MĂMĂLIGA”: IGIENA ALIMENTAŢIEI ÎN LUMEA RURALĂ DIN ROMÂNIA ÎN DISCURSUL MEDICAL DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX. / ‘THE PEASANT’S FOOD IS ONLY THE POLENTA’: THE HYGIENE OF RURAL PEOPLES’ NOURISHMENT IN ROMANIA IN THE MEDICAL DISCOURSE OF THE SECOND HALF OF THE 19TH CENTURY THROUGH THE BEGINNING OF THE 20TH CENTURY.

Autori:  . 		 
       
         
  Rezumat:   „Singura hrană a ţăranilor e mămăliga”: igiena alimentaţiei în lumea rurală din România în discursul medical din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi de la începutul secolului XX. În cele trei ţări româneşti crearea identităţii naţionale în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul veacului următor are la bază conştientizarea dimensiunii ţărăneşti a naţiunii române. Ideologia naţională românească are ca urmare o componentă socială ţărănească puternică. Românul prin excelenţă ajunge să fie în secolul al XIX-lea ţăranul. În aceste condiţii particulare, ia naştere în perioada menţionată un interes manifest pentru cultura şi condiţiile de viaţă ale ţărănimii. Elita, intens preocupată de această imensă şi covârşitoare masă rurală care alcătuia România modernă, produce un discurs multiform despre ţăran şi lumea rurală. În paginile următoare vom urmări una dintre temele discursului medical pe acest subiect: alimentaţia ţărănească.

Cuvinte-cheie: elite, ţărănime, alimentaţie, secolul al XIX-lea, secolul al XX-lea, România
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă