| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Discursul identitar greco-catolic în perioada interbelică: relaţia dintre confesiune şi naţiune. Acest articol analizează problema identităţii confesionale, concentrându-se asupra unuia dintre principalele sale elemente constitutive: relaţia dintre naţiune şi confesiune. Identitatea naţională şi cea confesională au numeroase caracteristici comune, influenţându-se reciproc, în funcţie de evoluţia evenimentelor istorice. Aceste aspecte sunt şi mai intense într-un mediu multi-etnic, multi-cultural şi multi-confesional, de vreme ce alteritatea este unul din cei mai puternici factori care definesc şi întăresc atât identitatea confesională cât şi pe cea naţională. Acesta a fost şi cazul Bisericii Greco-Catolice din România în perioada interbelică, luând în considerare noul său statut de după 1918: o biserică minoritară, într-un stat cu o majoritate ortodoxă. Relaţia sa de alteritate cu Biserica Ortodoxă Română a influenţat şi relaţia sa cu statul şi a determinat şi structura şi intensitatea discursului său identitar. Printre cele mai importante teme ale acestui discurs putem aminti: Biserica Greco-Catolică este biserica strămoşească; această biserică, credinţa şi credincioşii ei sunt români; Unirea cu Roma a adus numeroase beneficii românilor, în general; Biserica Unită este o victimă şi este persecutată de Biserica Ortodoxă şi de autorităţile de stat; păstrarea credinţei catolice va asigura şi calea spre mântuire, dar va proteja şi naţiunea şi unitatea sa; unitatea naţională va fi întărită prin unirea religioasă a catolicilor şi ortodocşilor, însă aceasta trebuie să se facă prin unirea Bisericii Ortodoxe cu Biserica Romei, avându-i pe uniţi ca model şi urmând principiile Conciliului de la Florenţa. Cuvinte-cheie: confesiune, identitate, naţiune, inter-confesional, alteritate
|
|
