Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Acest studiu intitulat „Unitate din distanţă. Un studiu asupra metodei” abordează  noţiunea de teorie teatrală, analizând poziţia teoreticianului dramatic. În discursul său din 1954, la a 175-a aniversare a Teatrului Naţional din Mannheim, Hans-Georg Gadamer face legătura dintre ceea ce numeşte el ca fiind „esenţa teatrului” cu „esenţa celebrării”, văzîndu-le pe cele două oglindindu-se. Esenţa teatrului (a acelui teatru pe care clasele de mijloc europene l-au creat din moştenirea teatrului grec şi l-au transformat într-o celebrare distinctă şi de cele mai multe ori unică) este „piesa montată pentru a fi văzută, şi înţelegerea care stă la baza sa, cum că spectatorul merge să vadă piesa creând unitate din distanţă.” Participarea la un spectacol presupune în primul rând a fi îndepărtat, delocalizat şi apoi transformat. În subcapitolul „Temporalitatea fenomenului estetic”, Gadamer descrie în Adevăr şi metodă atitudinea teoretică, folosind termenii de „a fi acolo” şi „participativitate”: „Cel care a fost acolo ştie exact cum a fost cu adevărat”. Sintagma „ştie exact” chestionează, de fapt, aprehensiunea conceptuală, dar nu în spiritul unui sceptitism teoretic extrem, ci doar pentru a ţine discuţia aprinsă. Spectacolul suspendă şi ne face să „uităm” cunoştinţele sau preconcepţiile care ne reţin de la participativitate şi transformă „contemplarea” în „un fel adevărat de participare”: „... abilitatea atitudinii teoretice înseamnă că în raport cu noi înşine şi în raport cu ceva anume, suntem capabili să ne uităm scopurile... Teoria este participare adevărată, nu este acţiune ci suferire (pathos); de fapt, înseamnă că spectacolul captivează, ne ţine sub control. Fundamentul religios al conceptului grecesc despre minte a fost recent explicat astfel”. În consecinţă, cine este teoreticianul [dramatic]? Cuvîntul ne trimite înapoi la grecescul theoros, care este un „participant la delegaţia festivă. Iar participanţii la delegaţia festivă nu au altă calificare sau rol în afară de a fi prezenţi la eveniment. Theoros este, în adevăratul sens al cuvântului, un spectator care participă la actul ceremonial şi acestui fapt i se datorează distincţia sa sacru legală, ca de pildă inviolabilitatea sa”.

Cuvinte cheie: teatru, teorie, dramaturg