| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Cultura contemporană s-a axat treptat pe imagine, de fapt, aceasta invadând lumea în care se desfăşoară activitatea noastră. Fie artistică, comercială sau de orice fel, imaginea aceasta este o parte integrantă din cotidian. O selecţie de imagini de calitate, care ne înconjoară fiind imposibilă, soluția noastră este formarea personală, singura în măsură să furnizeze o matrice de valori necesare pentru o astfel de opţiune. Acest lucru ar trebui să includă valori intelectuale, precum şi etice, singura în stare să ofere grila de valori necesară unei astfel de opțiuni . Această opţiune a devenit cea mai mare provocare pentru oamenii de astăzi. Studiul de față se desfășoară între doi poli: pe de o parte, cultura greacă, cu tradiţia sa de excelenţă estetică, şi pe de altă parte, negarea evreiască a oricărei reprezentări. Pentru a înţelege aceste directii, a fost necesară o abordare a narațiunii creaţiei: găsim aici un dialog original al celor două culturi, rezumat în două cuvinte: טוב - καλος. Aceste câteva versete din primul capitol din Geneză (Gen. 1, 4, 10, 12, 18, 21, 25, 31), pot pune in lumina pe două concepte originale, specifice pentru fiecare dintre cele două culturi. Printre evrei, condiţiile de viaţă, religia monoteistă şi diversele interdicţii introduse de către aceasta din urmă au determinat dezvoltarea unei estetice originale, care funcţionează pe un sistem axiologic propriu, pe care îl găsim în Decalog: "Să nu ai alţi dumnezei afară de mine. Să nu-ți faci nici un chip cioplit, nici o asemănare a ceea ce este în ceruri sus, sau pe pământ, sau în apele de sub pământ" (Ex. 20, 3-4). Interdicţia va fi limitată mai târziu la reprezentările idolatre. (Ex. 20, 23, Dt. 27, 15). Ceea ce se propunem este identificarea de posibile legături între statutul imaginii în Vechiul Testament şi statutul de care se bucură astăzi, prin intermediul unor ipoteze de cercetare. |
|
