AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA THEOLOGIA ORTHODOXA - Ediţia nr.1 din 2005 | |||||||
Articol: |
LA CONTRIBUTION DE L’EXÉGÈSE ROUMAINE DANS LES RECHERCHES SUR LE PENTATEUQUE / PRIMELE "TRADIŢII" DESPRE BIBLIE, DESPRE CONSTITUIREA TEXTULUI SFINTEI SCRIPTURI. Autori: IOAN CHIRILĂ. |
||||||
Rezumat: Primele „tradiţii” despre Biblie, despre constituirea textului Sfintei Scripturi. Exegeza istorico-critică şi exegeza tradiţională iudaică au o presupoziţie comună: pentru ambele tipuri de abordare exegetică Tora (Pentateuhul) constituie piatra unghiulară de care depinde înţelegerea „restului”, a celorlalte părţi ale Scripturii, sau a celei de a doua şi a celei de a treia părţi ale Bibliei ebraice (Profeţii şi Celelalte scrieri). Concepţia despre istoria Revelaţiei, unde, pentru a vorbi cu o terminologie a exegezei critice, evoluţia concepţiilor religioase în Israelul cel vechi este în dezbatere, este divers exprimată. Pentru exegeza istorico-critică este imperios necesar, chiar indispensabil, să se stabilească o teorie clară cu privire la procesul de devenire a celor cinci scrieri ale Pentateuhului. La începutul secolului trecut s-a elaborat o asemenea teorie, ce părea să se fi învrednicit de statutul de certitudine. Însă, după douăzeci de ani mulţi dintre exegeţi au început să o respingă. În aceiaşi situaţie s-a găsit şi teologia biblică românească. Pentru a avea o comprehensiune clară a poziţiei româneşti am considerat a fi necesară o prezentare a lucrărilor şi a atitudinilor exprimate în acest sens de rectorul martir Pr. prof. univ. dr. Liviu Galaction Munteanu. În materialul de faţă am expus câteva principii orientative elaborate de către noi în urma plonjării serioase în această tematică, iar după aceasta am prezentat poziţia ilustrului biblist din care reiese clar geneza acestor scrieri, timpul de la care ele nu au mai putut fi influenţate prin introduceri de text şi modul în care ele trebuie lecturate. Studiul a fost prezentat în limba franceză deoarece este sinteza conferinţelor expuse de noi în cadrul Programului Socrates desfăşurat în Institutul Catolic din Paris. | |||||||