AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA THEOLOGIA ORTHODOXA - Ediţia nr.1 din 2005 | |||||||
Articol: |
HILAIRE DE POITIERS: LA CONVERSION D’UN THEOLOGIEN / ILARIE DE POITIER. CONVERTIREA UNUI TEOLOG. Autori: YVES-MARIE BLANCHARD. |
||||||
Rezumat: Ilarie de Poitier. Convertirea unui teolog. Tratatul De Trinitate al Sfântului Ilarie de Poitier se deschide cu o scurtă istorie a convertirii sale la creştinism. În comparaţie cu ceea ce ştim despre convertirea lui Augustin, din propriile sale mărturisiri, relatarea autobiografică a Sfântului Ilarie, pe lângă că este mult mai rece şi mai reţinută în etalarea sentimentelor, este în sine o cale mult mai lipsită de excentricităţi decât va fi, peste puţină vreme, cea a episcopului de Hippona. Se pot deci deosebi trei etape ale convertirii Sfântului Ilarie: mai întâi, păgân fiind, dar bucurându-se de o ţinută morală sobră si ireproşabilă, el se lasă antrenat într-o viaţă filosofică, cu accente ascetice şi cu intuiţia, vagă dar persistentă, a monoteismului. În faza următoare el va descoperi monoteismul iudaic, în care va fi introdus de profetul Isaia. În fine, de aici va fi condus înspre Noul Testament, din care cel puţin prologul ioaneic va constitui pentru el o profundă revelaţie. Tot în comparaţie cu Augustin, se remarcă rolul mult mai însemnat acordat credinţei în „confruntarea” ei cu inteligenţa. Nu inteligenţa te face credincios, ci credinţa te face inteligent, va comenta, ca o concluzie, autorul studiului de faţă. | |||||||