Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS - Ediţia nr.1 din 2007  
         
  Articol:   EUHARISTIA ŞI UNIUNEA INIMII CU HRISTOS ÎN OPERA “VIAŢA ÎN HRISTOS” DE NICOLAE CABASILA / L’EUCARISTIA UNIONE DELL’ANIMA CON CRISTO NELL’OPERA LA “VITA IN CRISTO” DI NICOLA CABASILAS.

Autori:  BOGDAN VASILE BUDA.
 
       
         
  Rezumat:  Euharistia şi uniunea inimii cu Hristos în opera “Viaţa în Hristos” de Nicolae Cabasila. Partea a IV-a a cărţii “Viaţa în Hristos” este considerată de către toţi cercetătorii acestei magistrale opere, ca fiind “o sinteză a întregii teologii” a lui Nicolae Cabasila. Euharistia este considerată de către acest important autor bizantin ca fiind o adevărată “capodoperă şi sinteză a vieţii creştine”, sacramentul care ne introduce şi trasformă în mod perfect în “autenticul creştin”. În prima parte a acestui studiu este prezentată această centralitate a misterului euharistic, prin prezenţa lui Hristos, care este autorul principal al divinizării şi transformării progresive a omului în viaţa cea nouă transfigurată de către puterea harului divin, ce comunică fiinţei umane iubirea sfinţitoare a Sfintei Treimi. Această comuniune de viaţă reprezintă o „minunată sinergie” între har şi om, între viaţa sacramentală şi viaţa ascetică, ce necesită în mod plenar „colaborarea” creştinului, care pentru a putea fi divinizat, este chemat de către Dumnezeu să îşi conformeze întreg comportamentul, întreaga sa existenţă umană cu cea a Logosului. În ultima parte se încearcă să se contureze principalele aspecte teologice ce sunt prezente în doctrina euharistică a lui Cabasila. Mai întâi, este prezentat fundamentul cristologic ce ocupă un loc central în întreaga sa operă, fiind strâns legat de dimensiunea antropologică a omului chemat la sfinţenie şi care, în final, deschide perspectiva eshatologică a vieţii umane care, prin Sfânta Euharistie devine „premiul şi destinaţia finală” a vieţii veşnice în Hristos Cel Înviat.  
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă