AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS - Ediţia nr.1 din 2004 | |||||||
Articol: |
RECENZII: MIHAI SĂSĂUJAN, POLITICA BISERICEASCĂ A CURŢII DIN VIENA ÎN TRANSILVANIA (1740 – 1761), PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, 2002, 260 P. . Autori: GHEORGHE GORUN. |
||||||
Rezumat: Lucrarea reprezintă versiunea românească a tezei de doctorat prezentată de autor la Universitatea din Viena, în coordonarea profe-sorului Ernst Ch. Suttner. Această precizare ni se pare importantă, în înţelegerea unor detalii de construcţie a lucrării, a bibliografiei cam unilaterale puse în mişcare de autor, precum şi remarcabila abundenţă a izvoarelor arhivistice vieneze, dar şi neglijarea altor surse documentare care s-ar fi cuvenit a fi valorificate. Adresându-se aproape exclusiv mediului academic vienez, autorul – fără prea multe exerciţii istoriografice anterioare – se limitează să îşi onoreze obligaţia didactică şi ştiinţifică cu cât mai multă seriozitate, dar nu ţine aproape de loc cont de istoriografia din ţară, decât de câţiva autori consacraţi de trecerea vremii (Bunea, Dragomir, Iorga, Lupaş, Meteş, Păcurariu, Prodan ş.a.), dar depăşiţi de cercetarea ştiinţifică ce totuşi a progresat mult după aceştia. Oricum, bibliografia utilizată este copios dominată de contribuţiile istoriografiei austriece şi central-europene, ceea ce în sine nu este un lucru rău, dar nu o credem determinantă pentru tema abordată. | |||||||