AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA THEOLOGIA CATHOLICA - Ediţia nr.4 din 2008 | |||||||
Articol: |
ÎNVĂŢĂTORUL ŞI ŞCOALA CONFESIONALĂ ÎN EPARHIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA MARE (1850-1900). Autori: SILVIU-IULIAN SANA. |
||||||
Rezumat: După revoluţia de la 1848, în consecinţa evenimentelor politice, legislaţia şcolară se va modifica treptat. Biserica continuă să sprijine învăţământul confesional, perioada anilor 1849-1860 fiind una în care Statul s-a preocupat intens de generalizarea învăţământului primar. Este perioada în care Episcopul Vasile Erdelyi îl numeşte pe Iosif Papp-Szilagyi în funcţia de inspector şcolar pentru şcolile din districtul militar al Oradiei pentru ca ulterior, acesta să ocupe funcţia de inspector şcolar diecezan. Datorită lui reţeaua şcolară din eparhie a fost bine organizată. Legislaţia şcolară din epoca liberală a monarhiei austro-ungare din 1868, a fixat întreaga problematică a învăţământului primar (art. XXXVIII); a formulat şi pertractat statutul naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, drepturile şi îndatoririle acestora în raport cu Statul, dozajul în care, pe lângă calitatea de cetăţeni maghiari, îşi puteau prezerva şi cultiva identitatea culturală şi naţională. Ulterior, legislaţia şcolară se va modifica în defavoarea românilor, înteţindu-se controlul strict şi sever care submina autonomia bisericească atât în domeniul ecleziastic cât şi şcolar. Astfel, la începutul secolului XX, învăţământului primar românesc i se impun standarde din ce în ce mai ridicate în privinţa dotării materiale, a progresului la învăţătură a elevilor, a cunoaşterii limbii maghiare de către dascăli şi elevi. Cuvinte cheie: Şcoală confesională, învăţător, Greco-Catolic, şcoală primară, Legea naţiunilor din 1868, consiliile provinciale, sinodul diecezan, Vasile Erdelyi, Iosif Papp-Szilagyi, Ministerul Educaţiei, inspector şcolar, district şcolar, inspector eparhial şcolar, cadre didactice |
|||||||