| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Între 1780 şi 1830 activitatea secţiei româneşti a Tipografiei Universităţii din Buda este deosebit de bogată, aici apărând aproximativ 240 de cărţi, multe dintre ele ilustrate cu gravuri în lemn, metal sau piatră. Între acestea, Strastnicul din 1816, coligat uneori cu Triodul, ocupă un loc aparte, amândouă fiind îngrijit lucrate din punct de vedere al artei grafice. Strastnicul este cartea bisericească ce cuprinde slujbele din săptămâna Patimilor, săptămâna dinaintea Paştilor, de la Învierea lui Lazăr până la Învierea lui Hristos. Ca atare, cele 10 gravuri principale (care conţin scene narative) sunt în legătură cu textul. Pe lângă acestea, mai întâlnim încă 9 frontispicii şi viniete diferite. Executate în lemn, nici una nu este semnată. Gravurile cu scene narative (mai puţin una) îşi au sursele de inspiraţie în ilustraţiile similare din cărţile româneşti vechi precum Trioadele tipărite la Râmnic în anii 1731 şi 1761, de cele mai multe ori acestea din urmă fiind inspirate din Triodul de la Buzău din 1700, care la rândul lor îşi găsesc modelele în variantele ucrainene din tipăriturile secolului al XVII-lea de la Kiev şi Lvov. Din punct de vedere iconografic şi stilistic gravurile de la Buda aparţin tradiţiei bizantino-balcanice şi bizantino-ruse, fiind îngrijit lucrate şi tipărite. Acestea fiind spuse, considerăm că Strastnicul din 1816 este una dintre cele mai frumoase cărţi româneşti tipărite la Buda. Cuvinte cheie: Tipografia Universităţii din Buda, carte românească veche, xilogravură, Săptămâna Patimilor, Strastnic
|
|
