Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.4 din 2023  
         
  Articol:   CONSTRUÇÕES MARCADORAS DISCURSIVAS FORMADAS POR OLHAR, NO PORTUGUÊS, E GUARDARE, NO ITALIANO:UMA ANÁLISE CONSTRASTIVO-FUNCIONAL / MARCATORI DISCURSIVI FORMAȚI CU OLHAR ÎN PORTUGHEZĂ ȘI GUARDARE ÎN ITALIANĂ: O ANALIZĂ CONTRASTIV-FUNCȚIONALĂ.

Autori:  MARIANGELA RIOS DE OLIVEIRA.
 
       
         
  Rezumat:  DOI: 10.24193/subbphilo.2023.4.07

Article history: Received 8 August 2023; Revised 6 October 2023; Accepted 30 October 2023; Available online 20 December 2023; Available print 31 December 2023.
pp. 145-164

VIEW PDF

FULL PDF

REZUMAT. Marcatori discursivi formați cu olhar în portugheză și guardare în italiană: o analiză contrastiv-funcțională. Marcatorii discursivi (MD) alcătuiesc o categorie hibridă și diferită de celelalte. Ca elemente în afara gramaticii, acești constituenți sunt dificil de delimitat și, prin urmare, dificil de analizat. Pornind de la acest considerent și adoptând un cadru teoretic funcționalist combinat cu abordarea constructivă a gramaticii, în termenii lui Traugott și Trousdale (2013), Hilpert (2014) și Traugott (2021, 2022), printre alții, am realizat o analiză de natură calitativă și contrastivă a MD formați cu verbe de percepție vizuală (Scheibman, 2000) olhar (în portugheză) și guardare (în italiană), pentru a detecta corespondențe și diferențe. Astfel de MD constituie perechi specifice de formă și sens în utilizările contemporane ale limbilor portugheză și italiană, precum în construcții procedurale, ca olha só și, respectiv, guarda un po′. Am constatat că acești MD sunt folosiți pentru atragerea atenției, monitorizarea interacțiunii prin manipularea spațiului atențional virtual idealizat, datorită scopurilor comunicative, așa cum susțin Sambrana (2021, 2023), pentru portugheză, și Oliveira și Lazzarotto (2022), pentru italiană. Am constatat că la această funcționalitate a MD analizați contribuie procese cognitive de domeniu general, conform Bybee (2010), cum ar fi fragmentarea și analogia, dar și cogniția socială, conform Diessel (2017).

Cuvinte-cheie: marcatori discursivi; analiză contrastivă; contexte de uz; portugheză contemporană; italiană contemporană.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă