REZUMAT. (Re)construcția sinelui în autoficțiunea feminină: cazul roma¬nului Dezrădăcinare de Sașa Zare. Această lucrare își propune o analiză a (re)construcției subiectului feminin în literatura contemporană de factură autobiografică, aplecându-se asupra romanului de debut al autoarei Sașa Zare, “Dezrădăcinare”. Pornind de la teorii feministe și postfeministe, precum și de la studii concentrate asupra inscripționării subiectului feminin în literatură, acest eseu va încerca să examineze relația dintre naratoare și sinele narat, accentul fiind plasat asupra distanței dintre cele două constructe ficționale. Studiul de caz propus pornește de la noțiuni precum metatextualitate, autoteorie, performativitate, dar și de la o paradigma feministă și postfeministă care valorizează tradiția psihanalitică (în special cea lacaniană și post-lacaniană). O astfel de poziționare critică deschide lucrarea spre o înțelegere a subiectul drept produs al practicilor discursive socio-culturale (perspectivă poziționată în opoziția tradiției care postulează unitatea absolută a sinelui). Analiza se va axa pe dificultatea naratoarei de a unifica diferite părți ale identității sale prin scris (autoarea, fiica, iubita, pacienta), subiectul feminin oferind o percepție fragmentată asupra propriului sine. Un rol important în redarea acestei viziuni este îndeplinit de către limbaj, motiv pentru care lucrarea de față va sublinia contribuția narațiunilor personale și societale în procesul formării sinelui ficțional.

Cuvinte-cheie: Sașa Zare, literatură română, autoficțiune, scriitură feminină, autoteorie, metatextualitate.