Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.3 din 2023  
         
  Articol:   „JUMĂTATEA DESĂVÂRȘITĂ A SUFLETULUI MEU“: HECTOR, PERSONAJUL LUI HOMER, CA OM SENTIMENTAL / “MY SOUL’S FAR BETTER PART”: HOMER’S HECTOR AS MAN OF FEELING.

Autori:  JESSICA GLUECK.
 
       
         
  Rezumat:  DOI: 10.24193/subbphilo.2023.3.01

Article history: Received 12 June 2023; Revised 22 August 2023; Accepted 13 September 2023; Available online 30 September 2023; Available print 30 September 2023.
pp. 13-34

VIEW PDF

FULL PDF

REZUMAT. „Jumătatea desăvârșită a sufletului meu“: Hector, personajul lui Homer, ca om sentimental. Sentimentalismul secolului al XVIII-lea poate părea cu totul și cu totul străin de lumea violentă și brutală a Iliadei lui Homer. Însă, despărțirea dintre Hector și Andromaca, așa cum este reprezentată în textul antic grec, devine în cultura britanică de mai târziu un simbol foarte puternic al sensibilității. Traduceri ale acestei scene se găsesc pretutindeni în antologii de poezie publicate la acea vreme, dar și în reviste, manuale de conduită și romane. Același pasaj devine o temă recurentă în arta neoclasică. În acest articol, îmi propun să explorez ceea ce i-a atras atât de mult pe cititorii secolului al XVIII-lea la această scenă homerică de rămas bun. Spre deosebire de alte studii critice, care susțin faptul că gânditorii secolului al XVIII-lea au văzut în această scenă o demarcare clară între cele două sfere ale masculinității și feminității, doresc să demonstrez că Hector și Andromaca sunt înțeleși în această perioadă într-un mod care confundă, de fapt, trăsăturile masculine cu cele feminine și îl transformă pe Hector într-un vrednic om sentimental. În prima parte a acestui articol, explic faptul că idealul sensibilității aduce cu sine o reprezentare ambiguă a masculinității. În a doua parte, propun o analiză atentă a traducerii lui Alexander Pope care arată cum acesta se folosește de astfel de ambiguități pentru a-l transforma pe Hector într-un arhetip masculin care să fie cu adevărat atractiv pentru un public modern. În cele din urmă, analizez două opere de artă vizuală care aparțin secolului al XVIII-lea și care se inspiră direct din traducerea lui Pope cu scopul de a demonstra faptul că artiștii Angelica Kauffman și Gavin Hamilton s-au folosit de această scenă de rămas bun pentru a contesta noțiunile tradiționale despre eroismul masculin și pentru a sublinia tema dragostei și a simpatiei în Iliada.

Cuvinte-cheie: Hector, omul sentimental, sentimentalism, Homer, epopee, identitatea de gen, Alexander Pope.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă