Rezumat: Ficțiunea la Paul De Man. Literatura ca instituție modernă este fundamentată – așa cum sublinia Jacques Derrida în eseul său Demeure și în alte texte relevante privind relația dintre testamentalitate și ficționalitate – pe de o parte, pe neutralizarea indecidabilității care bântuie linia de demarcație dintre literatură și “celălalt” și, pe de altă parte, pe ficțiunea lui comme si. Având intenția de a examina zona îndepărtată a acestei “alte ficțiuni” fundamentate instituțional, contribuția actuală încearcă să dea seama de conceptul de ficțiune la Paul de Man, concept bazat pe efectele non-fenomenale ale unei textualități cvasi-mecaniciste. Acest concept apare iar – chiar dacă într-un mod destul de dispersat – în punctele nodale ale secțiunii Rousseau din Alegoriile lecturii, dar a beneficiat de surprinzător de puțină atenție în literatura consacrată lui de Man. În prezentul articol accentul cade pe lectura atentă a unui pasaj mai lung din capitolul final al lucrării menționate.

Cuvinte-cheie: deconstrucție, ficțiune, Paul de Man, mărturie, textualitate