AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: LOUIS BEGIONI, ȘTEFAN GENCĂRĂU.
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.3.18
Published Online: 2020-09-30
Published Print: 2020-09-30
pp. 247-258
FULL PDF
Anglicismele în franceză, în italiană și în română: comportamente lingvistice diferite. Reflectăm în acest articol, într-o modalitate comparativă extinsă, asupra atitudinii pe care o adoptă în privința anglicismelor, franceza, italiana și româna. Constatăm comportamentul diferit pornind de la fraze din domeniul de maximă evidență, anume: cel al informaticii, domeniu ce ne inspiră deja sentimentul că anglicismele se extind chiar și asupra altor neologii adaptate limbii. Explicăm cadrul instituțional în care se discută circulația și tendința de limitare a anglicismelor în cazul francezei. Ne oprim la repercusiunile constituirii tardive a națiunii italiene în politica lingvistică orientată spre neologie și spre anglicisme. Reținem contextul românesc în care neologia franceză și cea italiană fac loc anglicismelor, întâi prin limbile de contact, apoi datorită factorului cu repercusiuni în politica lingvistică globală.
Cuvinte-cheie: anglicisme, neologie, franceză, română, italiană, politică lingvistică
