AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: MARIA SIBINSKA.
DOI: 10.24193/subbphilo.2020.3.03
Published Online: 2020-09-30
Published Print: 2020-09-30
pp. 31-48
FULL PDF
Între scrierile saga despre regi ale lui Snorri Sturlason și ritmul joik-ului: despre spectacolul Snøfrid al Teatrului Național Lapon (2018). Beaivváš este un teatru lapon având statutul de instituție teatrală națională în Norvegia. În 2021 sărbătorește 40 de ani de la înființare. Articolul se concentrează pe spectacolul Snøfrid, care a fost pus în scenă de Teatrul Național Lapon în 2018. Spectacolul se bazează pe povestea despre căsătoria dintre regele Harald Hårfagre (Harald cel cu Păr Frumos) și o tânără laponă. Povestea este cunoscută datorită lui Snorri Sturlason. Scrierea sa, Heimskringla, a contribuit la formarea ideilor privind fondarea Regatului Norvegiei fiind un punct de referință pentru definirea identității naționale norvegiene în anii 1800. Autorul articolului dorește să arate dublă funcție a spectacolului: atât ca o corecție a preconcepțiilor despre cultura minorității, cât și ca o extindere a discursului asupra statului și națiunii Norvegiei. Spectacolul Snøfrid este interpretat dintr-o perspectivă post-naționalistă și privit ca o voce corectivă la mitologia unificării naționale, arătând că vocea corectivă a spectacolului nu este nicidecum o critică adusă tradiției narative norvegiene; ci mai degrabă, este o critică a versiunii din secolul al XIX-lea a acestei tradiții. Autorul articolului identifică individualizarea personajului principal ca strategie de corectare a spectacolului. Articolul aruncă lumină asupra acelor elemente selective ale esteticii teatrale care contribuie la procesul de individualizare.
Cuvinte-cheie: Teatrul lapon Beaivváš, literatura norvegiană veche, unificarea Norvegiei, discursul post-naționalist, cultura laponă.
