Rezumat: Terminologia în discursul politic: impactul dimensiunii cognitiv-sociale. Obiectivul prezentului articol este acela de a compara terminologia utilizată în discursul politic oral și a celui produs în rețeaua de socializare Twitter, în contextul COVID-19 din Spania, cu scopul de a observa posibilele implicații cognitive, conceptuale și semantice ale acesteia, derivate din integrarea terminologică în discursul politic și digitalizarea ulterioară ale acesteia. Studiul are ca punct de plecare la întrebarea legată de modul în care tipologia textuală afectează terminologia, având în vedere diferențele dintre participanții implicați în situația comunicativă, precum și posibilele elemente culturale și ideologice care pot afecta valența terminologică a unității lexicale. Pentru a determina influența contextului comunicativ, a tipologiei textuale și a încărcăturii ideologice și emoționale a textelor asupra dimensiunii cognitive a termenilor, cele două tipuri de discurs politic au fost clasificate, pe de o parte, în funcție de trăsăturile sociale definitorii, iar pe de altă parte, terminologia prezentă în acestea în funcție de gradul de solicitare cognitivă, în funcție de reprezentarea formală și de elementele contextuale care pot condiționa conceptualizarea. Studiul ilustrează modul în care funcția sociolingvistică a textelor are un impact semnificativ asupra limbajului de specialitate utilizat în cadrul acestora, datorită contextului comunicativ, a anumitor narațiuni ideologice și a elementelor culturale integrate în acestea, și evidențiază posibilele implicații cognitive ale utilizării terminologiei în afara sferei sale de specializare, care ar putea acționa în detrimentul cunoștințelor de specialitate pe care le desemnează și le transmite.

Cuvinte cheie: discurs politic, terminologie, socio-terminologie, media sociale, COVID-19