Rezumat: Furtună în vremea pandemiei. Sintagma terminologică furtună de citokine în discursul de vulgarizare științifică din limba română. Obiectul acestei lucrări este apariția sintagmei terminologice furtună de citokine în diverse fragmente din discursul științific românesc de popularizare, cu referire la pandemia de Covid-19 și/sau la virusul SARS-CoV-2. Analiza terminologică a sintagmei furtună de citokine se limitează la o selecție de patru fragmente apărute în discursul recent al mass-mediei românești. În aceste fragmente, atât medici, cât și jurnaliști specializați în domeniul medical au încercat să explice reacția antiinflamatoare denumită furtună de citokine, care pare să fi cauzat moartea multor persoane în timpul pandemiei de Covid-19. Fragmentele discursive de vulgarizare științifică au fost selectate din interviuri difuzate la posturi de televiziune, precum și din articole postate pe site-uri medicale sau în rubrici de sănătate din presa online. Ca urmare a fenomenului cunoscut sub numele de vulgarizare științifică, discursul corespunzător este strâns legat de democratizarea cunoașterii, în care mass-media, dar și educația joacă un rol important. În plus, discursul de popularizare ia în considerare nu numai emițătorul, ci și destinatarul unui anumit mesaj. Pentru ca destinatarul profan să decodeze corect noțiuni științifice (și terminologice), specialistul trebuie să redea mesajul specializat într-o manieră mai simplificată și mai ușor de înțeles. Prin urmare, lucrarea își propune să evidențieze diferitele mijloace lingvistice care au fost folosite de o serie de emitățori în oferirea de explicații pentru apariția furtunii de citokine, astfel încât destinatarii nespecializați să poată înțelege ce anume denotă sintagma în sine.

Cuvinte cheie: sintagma terminologică „furtună de citokine”, discurs de vulgarizare științifică, cunoștințe medicale, mass-media, mijloace lingvistice de vulgarizare științifică