| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat:
Ideea centrală a acestui studiu este cea de identitate naţională în creaţia de operă a compozitorilor români din Transilvania în deceniile interbelice, când intelectualitatea a fost preocupată de a defini şi redefini cultural o entitate geopolitică recent formată, precum şi de a ocroti această „fiinţă” naţională în faţa contestatarilor. Rămasă ca o moştenire romantică influenţată de gândirea herderiană, problema specificului naţional s-a manifestat ca sursă de inspiraţe în conturarea ideii de autenticitate, personajele principale fiind limba naţională şi cântecul popular. Când acestor trăsături caracteristice pentru cultura naţională românească le sunt alăturate o serie de simboluri şi alte aspecte particulare naţiunii, precum istoria naţională cu ai săi eroi de legendă, ele îşi găsesc mediul favorabil reprezentării în genul operistic. Atunci când opera este stimulată de un cadru instituţional patronat de stat şi condus într-o direcţie ideologică naţională, rezultă o creaţie muzicala condiţionată de parametri externi. În acelaşi timp, această creaţie trebuie să răspundă provocării de aliniere a limbajului componistic la tehnicile moderniste europene. Responsabilitatea faţă de personalizarea naţională a stilului şi limbajului muzical care să păstreze în acelaşi timp şi o relevanţă universală, a fost o reacţie a compozitorilor români interbelici confruntaţi aproape simultan cu ceea ce a însemnat configurarea şcolii româneşti de compoziţie.
Cuvinte cheie: identitate naţională, operă, naţionalism, stil muzical naţional, modernitate, Transilvania, folclor, stat.
|
|
