Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.Sp. Issue din 2013  
         
  Articol:   NOBILII TRANSILVĂNENI ÎNTRE INTERESELE LUMII CELEILALTE ŞI INTERESELE PĂMÂNTEŞTI ÎN EVUL MEDIU / THE TRANSYLVANIAN NOBLES: BETWEEN HEAVENLY AND EARTHLY INTERESTS IN THE MIDDLE AGES.

Autori:  MÁRIA LUPESCU MAKÓ.
 
       
         
  Rezumat:  Atestat din cele mai vechi timpuri, avându-şi originea în apariţia documentului scris, testamentul a reprezentat un act juridic, de reglare a drepturilor patrimoniale şi a relaţiilor intergeneraţionale, sub aspectul transmisibilităţii bunurilor şi valorilor materiale şi spirituale. Actul testamental consfinţeşte, pe de o parte, drepturi şi obligaţii reglate socio-cultural, recunos-cute ca norme de funcţionare civilizată a unei societăţi, pe de altă parte, el constituie un act de mare complexitate psihologică care reflectă natura profund umană a sensului intimităţii în relaţiile dintre înaintaşi şi urmaşi. Potrivit lui Serge Briffaud “existenţa testamentului se bazează deopotrivă pe o ambiguitate şi un echilibru”. Prima rezultă din juxtapunerea în interiorul aceluiaşi text a prescripţiilor de ordin temporal şi spiritual, aparent ireconciliabile, iar echilibrul era dat de o anumită solidaritate între cele două părţi, solidaritate care trebuie pusă analogic în relaţie cu momentul redactării actului. Astfel, prin testament, muribundul găseşte posibilitatea satisfacerii unei duble aspiraţii: mântuirea şi păstrarea averilor de aici. Articolul de față își propune să surprindă nobilul medieval transilvănean chiar în această ipostază. Ca testator, fiind măcinat de o dublă frământare: pe de o parte, grija pentru sufletul său îl îndeamnă spre donaţii pentru mântuirea sufletului (donum pro remedio animae) și donaţii pioase, ilustrate cu ajutorul pelerinajelor, iar pe de altă parte, grija pentru cei dragi îl conduce spre donaţii oferite rudelor şi altor persoane. Deasemenea, vom prezenta și celelalte căi prin care nobilii s-au îngrijit de sufletul lor și al celor dragi, precum și de bunurile acumulate în timpul vieții, măsuri considerate ca fiind complementare testamentelor.

Cuvinte cheie: testamente medievale, nobili, Transilvania, pelerinaje, donaţii
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă