| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Identitatea confesională a saşilor (1848-1920). Articolul de faţă examinează ideea istoriografică care a acreditat faptul că în perioada cuprinsă între Revoluţia paşoptistă şi Primul Război Mondial factorul principal al vieţii naţionale, culturale, şcolare, sociale şi religioase a comunităţii saşilor ardeleni a fost Biserica Evanghelică C.A. din Transilvania. Pentru a duce la îndeplinire scopul nostru am prezentat şi analizat modul în care elita culturală şi ecleziastică săsească a definit şi redefinit identitatea acestei comunităţi transilvane prin intermediul operelor sale bibliografice cele mai reprezentative. S-a observat aşadar faptul că aceste concepte şi idei novatoare au fost difuzate în rândul masei largi a populaţiei săseşti prin intermediul pârghiilor instituţionale ale Bisericii luterane. Prin adoptarea Constituţiei bisericeşti din anul 1861, biserica saşilor şi-a afirmat caracterul independent şi autonom în raport cu statul, şi cel naţional în raport cu propriul popor. Conform prevederilor constituţionale laicii au făcut parte din toate organele administrative, executive şi legislative ale bisericii în chip paritar cu clericii, laicatul devenind astfel factor activ în gestionarea tuturor afacerilor bisericeşti. Controlând mare parte din patrimoniul funciar şi financiar al naţiunii, având în propria gestionare învăţământul elementar, mediu şi gimnazial, precum şi majoritatea asociaţiilor populare, biserica evanghelică a jucat un rol cu totul deosebit în formarea opiniilor, mentalităţilor şi a caracterului naţional german al saşilor transilvăneni. Concluzia studiul nostru evidenţiază faptul că Biserica Evanghelică C.A. din Transilvania a devenit în această perioadă o biserică naţională care şi-a asumat funcţia de protectoare a naţionalităţii, religiei şi a culturii saşilor ardeleni, definindu-se deopotrivă prin elementul confesional şi cel naţional, şi conferindu-i astfel identităţii comunitare săseşti din Transilvania o culoare naţională germană din punct de vedere etnic, şi protestantă, de nuanţă evanghelic-luterană, din punct de vedere confesional. Cuvinte-cheie: Biserica Evanghelică C.A. din Transilvania, religie şi naţionalitate, Georg Daniel Teutsch, Friedrich Teutsch, Jakob Rannicher, Adolf Schullerus
|
|
