AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: CRISTIAN PLOSCARU.
DOI: 10.24193/subbhist.2023.2.04
Article history: Received: 31.10.2023; Revised: 08.11.2023; Accepted: 18.12.2023; Available online: 30.01.2024.
pp. 75-90
VIEW PDF
FULL PDF
Rezumat: Cercetarea istorică a instituţiei prefecturii în România (Principatele Unite) în secolul al XIX-lea, ca instituţie fundamentală a administraţiei de stat moderne, implică mai multe niveluri de analiză, combinând istoria instituţională cu istoria politică şi socială. Ne vom concentra asupra câtorva aspecte, în legătură cu unele trăsături istorice specifice cazului românesc, rezultate din aplicarea unui model instituţional de origine occidentală în România, după unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când se poate observa o maturizare a administraţiei moderne, atât din punct de vedere legislativ, cât şi funcţional.
Pe lângă cadrul legislativ al acestei perioade (legea comunală din aprilie 1864, modificată în martie 1872 şi martie 1883, legea consiliilor judeţene din aprilie 1864 şi legea de organizare a autorităţilor administrative din noiembrie 1892), se remarcă şi alţi factori care au făcut ca prefectul să fie în România nu doar un agent guvernamental la nivel local, ci şi un administrator al judeţului: relaţiile de patronaj proprii elitei româneşti, moştenire a Vechiului Regim şi consolidarea treptată a reţelelor de putere ale partidelor politice guvernamentale, ambele având un impact relevant în procesul de selecţie al funcţionarilor de la nivel local şi în desfăşurarea alegerilor parlamentare.
Cuvinte-cheie: istorie instituţională, reformă, ispravnic, prefect
