| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Grupajul despre „confesionalizare” din acest număr al revistei Studia şi-a propus să ofere cititorilor un istoric al evoluţiei acestei paradigme aflate în centrul dezbaterilor în istoriografia germană începând cu anii 1980. Încă din această perioadă, conceptul de „confesionalizare” a fost una dintre categoriile interpretative principale în istoriografia germană referitoare la epoca modernă timpurie. Iniţiată de Wolfgang Reinhard şi Heinz Schilling, paradigma a mutat accentul cercetării dinspre Reforma timpurie, din prima jumătate a secolului al XVI-lea, înspre a doua Reformă, de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi din secolul al XVII-lea, ducând în cele din urmă la noi sugestii în ceea ce priveşte periodizarea fenomenlui. Deşi influenţată de un model interpretativ creat de Ernst Walter Zeeden în sfera istoriei bisericii, cel al contrucţiei confesionale, paradigma confesionalizării a fost de la început ancorată ferm în domeniul istoriei sociale, procesul confesionalizării aflându-se mereu între cei doi poli, al formării statului modern şi al conflictului confesional. Cei doi iniţiatori ai conceputului au urmărit în primul rând dezvoltarea paralelă şi similarităţile funcţionale ale celor trei biserici confesionale create în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. În al doilea rând, cei doi istorici au subliniat factorii de modernizare din cadrul procesului confesionalizării. În al treilea rând, atât Reinhard cât şi Schilling s-au concentat asupra mecanismelor esenţiale în procesul confesionalizării, creând sau nuanţând în consecinţă concepte adiacente cum ar fi disciplinarea religiosă şi socială şi deschizând drumul pentru studierea formării identităţilor confesionale. |
|
