Rezumat: Românii din Austro-Ungaria în anii „Marelui Război”. Perspectiva surselor vizuale. Pornind de la două experienţe de cercetare, finalizate prin valorificarea editorială a unor documente de factură vizuală, articolul de faţă îşi propune să prezinte categoriile de conţinut care se regăsesc în fotografiile şi cărţile poştale cu şi despre români din monarhia austro-ungară, participanţi la epopeea traumatizantă a Primului Război Mondial. Astfel, un prim tronson tematic, de mare bogăţie şi varietate, conţine „chipuri” de ofiţeri, soldaţi, nu în ultimul rând populaţie civilă, în cele mai diferite situaţii, contexte şi ipostaze impuse de desfăşurarea războiului. Sunt fotografii de grup care conţin un număr variabil de militari, ce merge de la două-trei persoane până la câteva zeci, alături de fotografii individuale; în toate acestea regăsindu-se soldaţi şi ofiţeri, împreună sau separat. În continuare, o categorie distinctă de material vizual este de factură propagandistică, sunt în special cărţi poştale ilustrate, care au circulat ca piese corespondenţă între linia de foc şi „frontul de acasă”. Simbolistica autorităţii de stat, alături de imaginea împăratului şi a familiei imperiale erau o prezenţă recurentă în conţinutul imagistic cu care cărţile poştale austro-ungare din perioada războiului încercau să transmită un mesaj de tip loialist, sau să-l consolideze la nivelul mentalităţii comunitare. Deosebit de interesante sunt, apoi, materialele care se referă la desfăşurarea vieţii cotidiene din proximitatea liniei frontului şi din spatele acestuia; fotografiile făcute în perioada războiului surprind de regulă momente non combative, clipe de răgaz, cu o tematică de asemenea variată şi diversificată. O categorie aparte a materialului vizual rămas din vremea războiului vorbeşte despre suferinţa pe care a provocat-o marele conflict participanţilor şi despre modul în care a fost „gestionată”. Găsim, astfel, în fotografiile din această categorie, militari răniţi şi spitalizaţi, spitale de campanie şi personal cu atribuţii sanitar-medicale pe lângă unităţi. O secţiune tematică direct legată de precedenta, care se poate individualiza în rândul imaginilor rămase din vremea războiului prim mondial, este reprezentată de întruchiparea fizică a morţii pe front: fotografii cu înmormântări, morminte şi cimitire militare. O categorie de surse vizuale disponibile în fonduri publice şi deopotrivă în colecţii private, are în vedere războiul purtat „pe mare”, fotografii şi cărţi poştale cu trupele de marină ale imperiului, care şi-au avut baza de operaţiuni la Pola, în Marea Adriatică. De un interes aparte sunt fotografiile din vremea Marelui Război, în care apar militari alături de populaţie civilă. Este vorba de cele mai multe ori de militari surprinşi alături de membri ai propriilor familii (mame, soţii, copii etc.), care apar în poze făcute departe de prima linie, cu ocazia unor permisii, când militarii puteau reveni pentru scurt timp în comunităţile de baştină. Ieşirea românilor care au luptat în uniforma dublei monarhii din zona acesteia de loialitate, prin căderea în prizonierat sau prin dezertare voluntară, este o temă care n-a scăpat surselor de natură vizuală rămase de atunci. Aceste fotografii cu prizonieri şi voluntari români din vremea războiului sunt relevante şi pentru traseele şi coordonatele geografice foarte îndepărtate unele de altele, în care mersul evenimentelor i-a aruncat pe ostaşii români, din Franţa până în îndepărtata Siberie, la Vladivostok. Documentele imagistice din anii Primului Război Mondial permit un dialog sui generis, la distanţă de un secol pe firul timpului, cu „cei ce nu mai sunt”. Obiectivul aparatului de fotografiat a surprins fizionomii adesea expresive, cu identitate cunoscută în cazul pozelor însoţite de înscrisuri şi însemnări, alături de altele care nu oferă nici un fel de date privind autorii sau destinatarii, situaţii în care se poate spune că aceste imagini sunt purtători anonimi ai memoriei războiului. Aceste materiale ne oferă nouă celor de astăzi privilegiul unic de a „comunica” vizual cu antecesorii noştri de acum un veac, cu reprezentanţii unei umanităţi care se aruncase în aventura teribilă a primei conflagraţii mondiale.

Cuvinte-cheie: „Marele Război”, români, Austro-Ungaria, surse vizuale, istorie culturală.