AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: NICOLAE SABĂU.
DOI: 10.24193/subbhistart.2020.06
Published Online: 2020-12-30
Published Print: 2020-12-30
pp. 107-126
FULL PDF
REZUMAT.
„Sok szíves üdvözlettel régi barátod...” („Cu multe salutări dragi, vechiul tău prieten...”. Legăturile prietenești ale lui Coriolan Petranu cu istorici maghiari. Coriolan Petranu a fost întemeietorul învățământului și al cercetării științifice modeme în domeniul istorici ariei din Transilvania. Beneficiar al unei educații deosebite în acest domeniu de specializare relativ nou la noi, C. Petranu își încep studiile în anul 1911 la Universitatea din Budapesta frecventând cursurile de jurisprudență și istoria artei, continuate apoi, în anul universitar 1912-1913 la Universitatea Friederich-Wilhelm din Berlin, la clasa profesorului Adolph Goldschmiedt (1863-1944), eminentă personalitate din generația istoricilor de artă Emil Mâle, Wilhelm Vögte, Bernard Berenson, Roger Fry, Aby Warburg și Heinrich Wölfflin, specialiști care au dat impulsuri hotărâtoare exegezei de artă din secolul XX. La sfârșitul aceluiași an, 1913, va prefera Viena cu prestigioasa sa școală de istoria artei de pe lângă Universitatea din capitala imperiului Austro-Ungar, în vederea completării și desăvârșirii cunoștințelor acumulate până atunci. Aici va studia cu Profesorul Josef Strzygowski (1862- 1941). savantul apreciat pentru îmbogățirea conținutului disciplinei istoria universală a artei prin înglobarea în ea și a culturilor Asiei Mici (Siria, Mesopotamia, Armenia și Persia), cât și prin relevarea influenței acestei zone asupra artei protocreştine iar pe un alt palier prin cercetarea artei străvechi din nordul Europei. În martie 1920 tânărul istoric de artă va susține cu brio teza de doctoral Inhaltsproblem und Kunstgeschichte („Problema conținutului și istoria artei”), eveniment care-i va aduce titlul de doctor în filosofie, deschizându-i accesul spre învățământul universitar și cercetarea în domeniul istoriei artei, debutul său fiind marcat pozitiv prin activitatea sa de muzeograf la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta (Szepműveszeti Muzeum), 1917-1918. Coriolan Petranu a fost exegetul arhitecturii vernaculare românești (topografierea bisericilor de lemn din Transilvania), cu lucrări apreciate, publicate în volumele și revistele de specialitate ale vremii sau prezentate la Congresele internaționale (Stockholm 1933, Varşovia 1933, Sofia 1934, Basel 1936 și Paris 1937). Istoricul de artă transilvan a purtat și o bogată corespondență cu specialiștii în domeniu, valorosul său epistolar de câteva mii de scrisori primite din Statele Unite ale Americii, Anglia, Spania, Franţa, Elveţia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Polonia, U.R.S.S., Serbia, Bulgaria și Egipt, reprezentând o adevărată istorie a stadiului și evoluției disciplinei Istoria artei în perioada interbelică. În arhiva Seminarului de Istoria Artei al Universității din Cluj se păstrează și secțiunea scrisorilor maghiare, care au fost adresate colegilor maghiari în specialitate, istorici de artă, etnografi, etnologi sau iubitori ai artelor plastice (Prof. Gerevich Tibor, Prof. Takács Zoltán, Dr. Viski Károly, Contele Dr. Teleki Domokos). Importantă și edificatoare este corespondența cu Redactorul revistei müncheneze „Südostdeutsche Forschungen”, Fritz Valjavec, din care rezultă contribuția importantă a lui C. Petranu prin recenziile sale asupra lucrărilor istoricilor de artă și a etnografilor maghiari. Dincolo de disputele teoretice de critică a teoriilor școlii Prof. Gerevich, de globalizarea artei maghiare din perioada medievală până în epoca premodernă, de includere sub acest generic și a creației/operelor maeștrilor germani și nu numai, profesorul clujean a manifestat și o atitudine prietenească și de apreciere a activității/operelor colegilor maghiari (Viski Károly și Takács Zoltán). Epistolarul româno-maghiar și maghiaro-român inedit, publicat în acest studiu, o certifică.
Cuvinte cheie: Transilvania, corespondență, arhitectură vernaculară, reviste, fotografii, Gerevich Tibor, Viski Károly.
