AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: MIKLÓS SZÉKELY.
DOI: 10.24193/subbhistart.2020.04
Published Online: 2020-12-30
Published Print: 2020-12-30
pp. 67-94
FULL PDF
REZUMAT.
Școli profesionale și influențe ale Arts&Crafts în Transilvania de la Expoziția Universală la Bauhaus. Studiul dorește să prezinte prezența și evoluția concepției și modului de gândire a diverselor curente ale mișcărilor de reformare ale artelor aplicate prin prisma activității atelierelor școlilor profesionale din Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea noua concepție a reformării artelor aplicate este răspândită în Ungaria în primul rând prin operele lui William Morris și Walter Crane, și se reflectă într-o serie de ateliere de creație care interpretează într-un mod diferit relația dintre estetică și tehnologie. Această nouă concepție apare atât în operele mișcării britanice Arts & Crafts, cât și în programele școlare ale instituțiilor de învățământ ale artelor aplicate și industriale, dar și în metodele unor mișcări reformatoare artistice de după primul război mondial, al căror cel mai cunoscut exemplu este Bauhaus. Noile curente europene ajung în Transilvania din două direcții fundamental distincte, comenzile comunităților locale fiind realizate de artizani formați în școli de stat. Comenzile comunelor și orașelor au creat lucrări spectaculoase și reprezentative, executate în spiritul mișcărilor reformatoare ale artelor aplicate de la cumpăna secolelor al XIX-lea și XX, care reprezentau puterea, bogăția și deschiderea față de modernitate a acestor comunități locale. Printre exemplele cele mai cunoscute merită amintită clădirea Palatului Culturii din Târgu Mureș, un adevărat Gesamtkunstwerk al epocii, decorațiile interioare ale bisericii Inima Sfântă a lui Isus din Ditrău sau Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, care se remarcă prin modernizarea tradițiilor arhitecturale vernaculare. Formarea proiectanților și executanților acestor mari realizări ale epocii, modelele folosite pe parcursul formării lor, pregătirea și concepția profesorilor și organizarea atelierelor urmăreau practica modernă europeană a epocii. În transmiterea acestor cunoștințe un rol primordial îi revenea și statului: în anii 1890 au fost organizate într-un sistem unitar și au fost înzestrate cu cele mai moderne dotări școlile de specialitate, printre care găsim atât instituții de învățământ fondate la inițiative locale, cât și școli înființate de administrația centrală. Modernizarea accelerată a adus și în Transilvania o nouă calitate arhitecturală și vizuală: pe parcursul unei generații tradițiile vii ale breslelor, care persistă încă și în anii 1870, au fost înlocuite de o largă folosire a celor mai noi materiale, tehnologii și modele. Modernizarea radicală este ilustrată de cazul orașului Târgu Mureș: în timp ce în anii 1890 la edificarea Muzeului Industrial Secuiesc, construit după proiectele lui István Kiss, meșterii locali au putut contribui aproape numai prin zidari, o serie de clădiri construite în anii 1910 la comanda administrației locale, a unor asociații și societăți sau la comenzi private exemplifică deja efortul unor proiectanți și executanți locali. Pe lângă tema formării artizanilor arhitecturii și al artelor aplicate, foarte puțin cercetată în literatura de specialitate, studiul prezintă și manifestarea procesului de proiectare bazat și pe realizarea talentului personal, a importanței unor considerente sociale, a relației directe dintre profesor și elevi, a principiului care accentua importanța muncii colective, caracteristice în aceste ateliere de creație a unor școli cu concepții aparent diferite.
Cuvinte cheie: învățământ profesional, învățământ industrial, arte aplicate, design, mișcarea Arts and Crafts, Bauhaus
