AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: LUKÁCS NORBERT CSABA.
DOI: 10.24193/subbeag.65(3).24
Published Online: 2020-09-30
Published Print: 2020-09-30
pp. 87-98
ARTICLE PDF
FULL PDF
Nivelul componentelor de sănătate ale fitnessului fizic al studenților Universității Creștine Partium din Oradea. Introducere. În anul 2013, Institutul Cooper din SUA, împreună cu Federația Sportului Școlar din Ungaria, a introdus Bateria de teste Nemzeti Egységes Tanulói Fittségi Teszt (NETFIT). În vederea interpretării rezultatelor, NETFIT utilizează un standard de referință criterial, denumit standard de sănătate, după vârstă și gen, stabilindu-se nivelul la care se situează subiectul față de unele obiective. Acest standard de sănătate corespunde cu o performanță motrică minimă necesară pentru a evita unele riscuri de îmbolnăvire apărute ca urmare a inactivității fizice. Scopul cercetării. Scopul acestui studiu constă în determinarea nivelului privind componentele de sănătate ale fitnessului fizic a studenților din anul I a Universității Creștine Partium din Oradea, în funcție de mediul de reședință și gen. Subiecți și metode. Cercetarea a inclus un eșantion de 112 studenți cu vârsta de 18 și 19 ani. S-a evaluat componentele de sănătate ale fitnessul fizic prin determinarea nivelului de țesut adipos, două măsurători antropometrice și 5 teste motrice. Pentru determinarea relației dintre nivelul țesutului adipos și componentele motrice am utilizat coeficientul de corelație Pearson și coeficientul Spearman rho iar pentru diferențele dintre medii în funcție de gen și mediul de reședință au fost testate cu ajutorul testului t pentru eșantioane independente și testul U a lui Mann-Whitney. Rezultate. Datele înregistrate la valorile IMC arată că 13% dintre studenți au fost supraponderali și 10% au intrat în categoria celor obezi. Studentele cu un nivel scăzut al țesutului adipos au avut rezultate semnificativ statistic mai bune la testul SL (rxy = - 0.42, df = 71, p < 0.001, rs = - 0.38, df = 71, p < 0.001). Potrivit datelor obținute la testele motrice am constatat că la testul SL 49%, la testul DM 62.5%, la testul RRT 80%, la testul de suplețe 64% iar la testul FR 83% dintre subiecți s-au încadrat în zona de sănătate. Concluzii. Considerăm că, în vederea evitării unor riscuri ca urmare a activității fizice insuficiente, nivelul potențialului biomotric al studenților trebuie raportat inclusiv stării de sănătate. Nu toți studenții visează la performanțe și competiții, însă toți vor să fie sănătoși!
Cuvinte-cheie: componente de sănătate, fitnessul fizic, țesut adipos, student
