AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: VĂIDĂHĂZAN REMUS-CRISTIAN.
Antrenamentul cu greutăți în sălile de fitness ca activitate fizică de timp liber: profilul practicantului. Este îmbucurător faptul că persoane de toate vârstele apelează la exercițiul fizic pentru îmbunătățirea componentelor fitnessului fizic. Sunt tot mai multe dovezi care atestă faptul că un program de antrenament echilibrat, cu suficiente exerciții de flexibilitate, cu minimum de exerciții specifice antrenamentului cu greutăți și cu timp suficient pentru relaxare și refacere, oferă beneficii pe termen lung (McLatchie, 1993). Acest tip de activitate fizică, practicată cu regularitate, va reduce riscul de accidentare și de îmbolnăvire (Westcott, 1996). „Antrenamentul cu greutăți este recomandat pentru toate categoriile de persoane deoarece s-a dovedit că îmbunătățește sănătatea, starea de bine și performanța” (Ratamess Jr., 2012, p. 9). Obiectivul studiului: Obiectivul acestui studiu a fost construirea profilului practicantului care participă la antrenamentul cu greutăți ce se desfășoară în sălile de fitness din Cluj-Napoca. Subiecți și metode: Cercetarea s-a desfășurat pe perioada unui an, din data de 14 august 2013 până în data de 20 august 2014, în sălile de fitness din Cluj-Napoca. Subiecţii studiului au fost practicanți din toate sălile de fitness în care se efectuează antrenamente cu greutăți și în care ne-a fost acordat accesul, între 4 și 6 practicanți din fiecare sală de fitness. Au fost intervievați 155 de practicanți. 47,74% au refuzat participarea la studiu, 52,26% și-au dat acceptul, iar un practicant nu a folosit exerciții cu greutăți în antrenament în ziua când a fost înregistrat. Concluzii: Participarea la antrenamentul cu greutăți se face cu o frecvență adecvată. Durata antrenamentelor, pentru majoritatea practicanților, depășește durata 20-60 de minute, recomandată de către ACSM (American College of Sports Medicine, 1990). Numărul mic de participanți care au identificat corect grupele musculare poate fi un semnal pentru instructorii și antrenorii de fitness ca să insiste mai mult pe transmiterea informațiilor corespunzătoare pentru aplicarea principiului participării conștiente. Majoritatea practicanților nu acordă suficientă importanță planificării antrenamentului datorită faptului că introduc sau exclud exerciții în ședința de antrenament după începerea antrenamentului. Deoarece foarte mulți practicanți apelează la serviciile instructorilor din sălile de antrenament, este foarte important să avem instructori bine pregătiți în sălile de fitness pentru antrenamentele cu greutăți. Numărul de seturi ales pentru exerciții sugerează că subiecții incluși în cercetare se limitează doar la 3-4 seturi. În ceea ce privește planificarea vitezei de execuție pentru repetări, am constatat la practicanți că nu lucrează cu conceptul de tempo de execuție.
Cuvinte cheie: fitness, antrenament cu greutăți, profil practicant fitness, timp liber.
