AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: .
Compararea antrenamentului izotonic cu antrenamentul izokinetic acvatic: îmbunătățirea controlului neuromuscular al membrelor inferioare la femei sănătoase și neantrenate. Introducere. Principalul avantaj impus de antrenamentul izotonic se manifestă prin absența capacității de adaptare a organismului pe parcursul exersării, facilitând o execuție mai precisă, lipsită de factori perturbători. Studii recente dovedesc ameliorarea echilibrului, în consecință și a stabilității, în urma antrenamentelor izokinetice fie pe dispozitiv, fie în mediul acvatic. Obiective. Depistarea diferenței dintre efectele antrenamentului izokinetic acvatic și antrenamentului izotonic concentric asupra controlului neuromuscular al membrelor inferioare a reprezentat obiectivul primordial. Secundar, am urmărit creșterea nivelului de fitness al subiecților și dezvolarea motivației acestora de a efectua exercițiu fizic. Metode. Zece subiecți tineri, sănătoși, neantrenați și de sex feminin au participat la acest experiment. Aceștia au fost evaluați prin testul Shark (SST) și împărțiți în două grupe experimentale: lotul bazin (n=5) și lotul fitness (n=5). Lotul bazin (AG) s-a antrenat la o adâncime a apei de 1.5 metri, iar lotul fitness (FG) a efectuat exerciții într-o sală de fitness cu ajutorul aparatelor. Ambele grupe s-au antrenat cu o frecvență de trei ședințe pe săptămână, pe durata a șase săptămâni. Rezultate. Conform SST, AG a demonstrat îmbunătățiri bilaterale ale controlului neuromuscular, iar FG a evoluat doar unilateral. S-au observat ameliorări din perspectiva membrului dominant. Lungimea membrelor inferioare a influențat negativ scorul inițial al SST, vizibil în special la FG. Controlul neuromuscular al subiecților cu membre inferioare mai lungi din AG s-a dezvoltat în cea mai mare măsură. Concluzii. Controlul neuromuscular post-experimental a fost îmbunătățit în cazul ambelor loturi. Diferența dintre efectele celor două tipuri de antrenament este nesemnificativă. Lungimea membrelor inferioare influențează negativ controlul neuromuscular, însă acesta se poate îmbunătăți prin efectuarea regulată a unor exerciții fizice analitice adresate trenului inferior al corpului. S-a atins obiectivul creșterii nivelului de fitness și obținerea aspirației de a efectua exercițiu fizic în mod regulat.
Cuvinte cheie: izotonic, izokinetic, control neuromuscular, membre inferioare
