Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Având în vedere că dincolo de aspectele „absurde” sau „politice” ale teatrului său, Arthur Adamov a avut o intuiţie a evoluţiei lumii contemporane văzută în similitudine cu cea a curentelor artistice Pop ale anilor ‘50-’70, textul nostru îşi propune investigarea acestui raport dialogal cu referire la ideea de mărturie. Una dintre chestiunile la care încearcă să răspundă priveşte natura mărturiei comune a acestor artişti şi modul în care se înfăţişează imaginea lumii în modernitatea secolului XX în spatele expunerii operei de artă, fie că a fost proiectată pentru un spaţiu expozitiv clasic, fie pentru o scenă de teatru. Obsedat de aceleaşi idei ale comerţului uman şi al obiectelor, de serialitate, de spectacular şi parodie, de mecanismul socio-cultural de consum şi de erotismul exhibat, Adamov foloseşte formele artistice exploatate de artiştii Pop Art şi de noii realişti, denunţând în acelaşi timp rigiditatea şi alienarea pe care le-au generat, şi ale căror travestiri vizuale s-au dovedit a fi.

Cuvinte cheie: Pop Art, teatrul absurdului, modernitate, arta ca martor, consum, alienare