Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA BIOETHICA - Ediţia nr.1-2 din 2020  
         
  Articol:   PRESERVING THE PATIENT’S DIGNITY AND AUTONOMY IN THE CONTEXT OF ADVANCE PLANNING OF THE MEDICAL CARE.

Autori:  ANDREEA-IULIA SOMEȘAN. 		 
       
         
  Rezumat:  
DOI: 10.24193/subbbioethica.2020.05

Published Online: 2020-12-30
Published Print: 2020-12-30
pp. 61-76

FULL PDF

REZUMAT.
Prezervarea demnității și a autonomiei pacientului în contextul planificării în avans al îngrijirii medicale. Planificarea în avans vizează un moment, considerat specific pentru etapele de final ale vieții, în care pacientul nu va mai putea să-și exprime dorința cu privire la îngrijirea medicală efectuată asupra propriei persoane. Datorită istoriei introducerii sale prin legislația medicală, acest document este strâns legat de conceptul de eutanasie sau de dreptul de a pune capăt vieții care nu mai merită trăită. Din perspectivă medicală, acest lucru poate presupune retragerea tratamentelor inutile. Pacientul are posibilitatea, prin elaborarea unei directive anticipate, de a menționa refuzul său pentru anumite tratamente și proceduri medicale. Scopul implementării acestora în practica clinică este de a păstra demnitatea și autonomia pacientului pentru momentul în care acesta nu va mai putea să-și exprime voința: această persoană poate alege să pună capăt suferinței unei vieți inumane. Pacientul va deveni, prin urmare, responsabil pentru renunțarea la îngrijirea medicală inutilă, limitând, cumva, acțiunile personalului medical. Astfel, planificarea în avans ar putea fi asimilată cu ideea necomplianţei medicale. Eforturile de conservare a demnității pacientului ne vor aduce inevitabil în atenție conceptul de valoare a ființei umane. Există într-adevăr o valoare intrinsecă a ființei umane sau aceasta este construită doar de rolul jucat de acea persoană în contextul social? Este corect să creezi o presiune morală asupra cuiva pentru a lua o anumită decizie în acel context? Totuși, dacă directivele anticipate nu ar fi deloc asociate cu ideea unui document de Testament de viață (cum este numit în limba română acest document)? Chiar dacă planificarea prealabilă avuse scopul principal de a proteja profesioniștii din domeniul sănătății în decizia lor de a retrage tratamentele inutile, acest document ar trebui să fie în favoarea pacientului și nu împotriva dorințelor sale cele mai profunde.

Cuvinte cheie: planificare în avans, demnitate, autonomie, valoarea ființei umane, calitatea vieții, viață nedemnă. 		 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă