AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: GABRIELA GLĂVAN.
pp. 159-173
VIEW PDF
FULL PDF
REZUMAT. Biopolitica pandemică în literatura română. Biopolitica anilor pandemiei COVID a avut un impact puternic asupra tuturor domeniilor de activitate, inclusiv asupra literaturii și artelor. Contaminarea și izolarea au devenit rapid termenii esențiali ai interacțiunii sociale, iar scriitorii au reflectat imediat impactul acestora în lucrări care au încercat să surprindă spiritul vremii pe măsură ce acesta prindea contur. Scriitorii români au fost în mod special prompți în a răspunde provocărilor acestei crize fără precedent în deceniile moderne, astfel încât primele scrieri pandemice au fost publicate în ultimele luni ale anului 2020. Pandemia veselă și tristă a Florinei Ilis (Polirom, 2020), Măștile din spatele măștii de Teodor Hossu-Longin (Hyperliteratura, 2022) și volume colective precum Izolare (Nemira, 2020) și Jurnal din vremea pandemiei. Proză de grup (Brumar, 2021), editate de Marius Cosmeanu, sunt doar cele mai vizibile exemple care ar putea fi explorate în acest context. Bazându-se pe teorii despre postumanism, științe umaniste medicale, etică și contagiune, această lucrare își propune să exploreze modul în care segmentul pandemic al literaturii românești ar putea fi integrat într-un cadru literar global ce evidențiază o diversitate de genuri și o pluralitate de voci dinamizând relația dintre efectele cele mai de ecou ale pandemiei și arta narativă. Lucrarea își propune să cartografieze un dialect literar emergent care dă formă, voce și coerență unei experiențe colective ce a lăsat o amprentă de neșters asupra prezentului și va modela semnificativ climatul cultural al viitorului apropiat.
Cuvinte cheie: Pandemia COVID-19, izolare, traumă colectivă, postumanism, contagiune, științe umaniste medicale, literaturi periferice
