Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA PHILOLOGIA - Ediţia nr.2 din 2024  
         
  Articol:   ANDREI MAKINE – DE LA ANONIMITATE LA FAIMĂ LITERARĂ. / ANDREÏ MAKINE – FROM ANONYMITY TO LITERARY FAME.

Autori:  CONSTANTIN TONU.
 
       
         
  Rezumat:   DOI: 10.24193/subbphilo.2024.2.07

Article history: Received 11 May 2024; Revised 04 June 2024; Accepted 12 June 2024; Available online 25 June 2024; Available print 30 June 2024
pp. 125-136

VIEW PDF

FULL PDF

REZUMAT. Andrei Makine – de la anonimitate la faimă literară. Acest articol își propune să analizeze factorii și strategiile care au facilitat transformarea lui Andreï Makine, un imigrant rus fără bani și fără acte care trăia într-un cimitir parizian, într-o celebritate a spațiului literar francez. Primul aspect care va fi abordat este utilizarea pseudotraducerii. Spre deosebire de un alt scriitor rus exilat, Alexander Soljenițîn, care a crezut întotdeauna că lucrările sale vor fi citite de compatrioții săi și vor avea un impact asupra spațiului cultural rusesc, Makine, stabilit în Franța din 1987, a decis să scrie în franceză în principal pentru un public francez. Cu toate acestea, primele două romane ale sale au fost respinse de editorii parizieni care nu credeau că un rus poate scrie atât de bine în franceză. În consecință, Makine a fost nevoit să creeze traducători fictivi pentru a-și publica romanele. Al doilea aspect semnificativ este modul în care scriitorul și-a instrumentat elementele biografice pentru a crea o mitologie personală. În cele din urmă, al treilea și poate cel mai important factor care a contribuit la consacrarea lui Makine în spațiul cultural francez este modul în care el descrie țara sa de origine (a fost acuzat că a reprezentat Rusia clișeic, pentru a fi placul occidentalilor) și țara gazdă, elogiind atât limba franceză, cât și, cum spune titlul uneia dintre cărțile sale, „această Franță pe care uităm să o iubim”.

Cuvinte cheie: pseudotraducere, identitate hibridă, mitologie personală, slavofilie, francitate
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă