AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: ALEX VĂSIEȘ.
Article history: Received 07 February 2024; Revised 28 March 2024; Accepted 11 April 2024; Available online 25 June 2024; Available print 30 June 2024.
pp. 73-90
VIEW PDF
FULL PDF
REZUMAT. Fire globale, dezvăluind inegalitatea: Proiecte maximaliste contemporane care interoghează hibriditatea culturală și marginalitatea. Într-un cadru care evidențiază tensiunea dintre global și local, acest text își propune să investigheze modurile în care anumite narațiuni complexe care încorporează figurile migrației, periferiei și marginalității, printre altele, pot pune în lumină aspecte legate de inegalitate și de hibridizarea culturală și formală. Cărți precum Dinți albi de Zadie Smith, Ministerul fericirii supreme de Arundhati Roy sau Fată, femeie, alta de Bernardine Evaristo folosesc moduri de investigare maximaliste specifice (Nick Levey) pentru a aduce în discuție subiecte legate de inegalitate, relevanță culturală sau biasuri de reprezentare, într-un tip de roman despre care James Wood susținea că „suferă de un exces al povestirii și de o preocupare aproape paranoică de a lega numeroasele intrigi secundare într-o rețea de sens forțat”. Miza principală a acestui articol vizează tocmai acest impuls de a forța un sens care pare cel mai frecvent perturbat de o tendință anarhetipică de a renegocia o „retorică a incluziunii” (Franco Moretti) prin care autorul maximalist încearcă să cuprindă într-un mod exhaustiv întreaga lume (Levey). Selectând un corpus de romane maximaliste cu scopul de a ilustra evoluția lor din a doua jumătate a secolului XX până la opere mai recente, precum cea a lui Evaristo, această lucrare investighează schimbarea prin care aceste narațiuni au început să țină cont de margini într-un mod diferit și mai frecvent decât la începuturile acestei forme literare.
Cuvinte cheie: Romane maximaliste; Hibridizare; Migrație; Marginalitate; Anarhetip; Postmodernism.
