The STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI issue article summary

The summary of the selected article appears at the bottom of the page. In order to get back to the contents of the issue this article belongs to you have to access the link from the title. In order to see all the articles of the archive which have as author/co-author one of the authors mentioned below, you have to access the link from the author's name.

 
       
         
    STUDIA BIOETHICA - Issue no. 2 / 2007  
         
  Article:   ST. AUGUSTINE AND THE SCIENCE OF HIS TIME .

Authors:  ADRIAN-AUREL PODARU.
 
       
         
  Abstract:  Citind rândurile consacrate de Arthur Koestler Sfântului Augustin şi atitudinii acestuia faţă de moştenirea culturală antică greco-romană, un cititor neavizat ar putea să-şi formeze o imagine deformată despre unul dintre reprezentanţii de geniu ai Bisericii creştine primare. Cu excepţia lui Platon şi a neoplatonicienilor (Plotin, în special) care, mutatis mutandis, „convin” doctrinei Bisericii, celelalte „vehicule încărcate de comorile vechilor învăţături” nu sunt lăsate să pătrundă în Cetatea lui Dumnezeu, căci sunt nocive, ceea ce, din punctul de vedere al autorului, constituie o tragedie. Această atitudine din partea lui Augustin, care pare arbitrar părtinitoare, se răsfrânge şi asupra ştiinţelor naturii; naturales quaestiones, cum erau denumite în epocă, nu ar putea aduce nici un avantaj căutării lui Dumnezeu şi mântuirii sufletului. Impresia generală, parcurgând aceste rânduri, nu este departe de eticheta atribuită atât de des Bisericii, rezumată în dictonul, devenit respingător prin repetare, „crede şi nu cerceta”. Încă de la această captatio benevolentiae ni se va putea reproşa, cu ironie, faptul că ne înscriem cu succes în curentul istoriografic triumfalist al Bisericii creştine, care idealizează şi laudă aspectele pozitive ale vieţii şi activităţii acesteia, minimalizând, ascunzând sau scuzând ororile pe care Biserica le-a comis nu o dată şi nu ad maiorem gloriam Dei, ci mânată de patimi omeneşti. Pentru a contra un astfel de reproş, menţionăm de la început că întreg studiul de faţă are ca şi coordonată esenţială proverbul clasic: „Amicus Plato, sed magis amica veritas”. Vom încerca, aşadar, să-l înţelegem pe Sfântul Augustin în contextul epocii sale şi raportându-ne la cât mai multe dintre operele sale care tratează această problematică, precum şi la viaţa lui (lucru deloc nesemnificativ), căutând să obţinem o imagine cât mai onestă despre rolul pe care acesta l-a atribuit ştiinţei timpului său.  
         
     
         
         
      Back to previous page